 | as |
|
| Renunţare [ re-nun-ţa-re ] VEZI SINONIME PENTRU renunţare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului renuntare în mai multe dicționareDefinițiile pentru renuntare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RENUNȚARE: RENUNȚÁRE, renunțări, substantiv feminin Faptul de a renunța; părăsire (a unui gînd, a unei activități etc.). S-a simțit stînjenit cînd ai dat cu ochii de el... și a avut un zîmbet de oboseală și renunțare. PAS, Z. I 305. Deodată trece-o cugetare, Un văl pe ochii tăi fierbinți. E-ntunecoasa renunțare, E umbra dulcilor dorinți. EMINESCU, O. I 117. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RENUNȚARE: RENUNȚÁRE substantiv feminin Acțiunea de a renunța și rezultatul ei; părăsire, abandonare. [< renunța]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RENUNȚARE: RENUNȚÁRE, renunțări, substantiv feminin Acțiunea de a renunța și rezultatul ei. – vezi renunța. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RENUNȚARE: RENUNȚÁRE, renunțări, substantiv feminin Acțiunea de a renunța și rezultatul ei. – vezi renunța. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru renunțare: renunțáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat renunțării; plural renunțări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru renunțare: renunțáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat renunțắrii; plural renunțắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RENUNȚARE: RENUNȚARE substantiv cedare, (figurat) capitulare. (O renuntare deliberată.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Renunțare: Renunțare ≠ acceptare Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'RENUNTARE' RENÚMERENUMÍTrenúnțRENUNȚÁRENUNȚÁRERENÚRĂREOANGIOGRAFÍEREOBÁZĂREOBIÓNTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Renunțare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului renunțare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O renunțare deliberată. |
GRAMATICA cuvântului Renunțare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului renunțare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Renunțare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE renunţare? Vezi cuvântul renunţare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul renunţare?[ re-nun-ţa-re ] Se pare că cuvântul renunţare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Renunțare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Premisă minoră?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul renunțare are forma: renunțări
