 | as |
|
| Renume [ re-nu-me ] VEZI SINONIME PENTRU renume PE ESINONIME.COM definiția cuvântului renume în mai multe dicționareDefinițiile pentru renume din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RENUME: RENUME s. 1. celebritate, faimă, glorie, prestigiu, reputație, (figurat) strălucire. (Și-a cîștigat un renume fără precedent.) 2. faimă, notorietate, prestigiu, reputație, vază, (învechit) vîlvă. (Un medic de renume.) 3. faimă, popularitate, reputație, (învechit) poporalitate, (figurat) priză. (Se bucură de oarecare renume.) 4. faimă, veste, (rar) pomină. (I-a mers renume pretutindeni.) 5. faimă, nume, reputație. (Se bucură de renume rău.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RENUME: RENÚME substantiv neutru Nume bun, reputație, faimă, celebritate. vezi glorie. Nimerise... momit de renumele bîlciului din Rîureni. GALACTION, O. I 274. N-aș verb reflexiv:ea să am măriri deșerte, N-am nici o sete de renume. MACEDONSKI, O. I 66. Ne dase nume de curcani Un hîtru bun de glume; Noi am schimbat lîngă Balcani Porecla în renume!. ALECSANDRI, P. A. 204. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru renume: *renúme n., plural tot așa (re- și nume, după limba franceza renom). Nume bun, nume glorios, celebritate: noĭ am schimbat lîngă Balcanĭ porecla în renume (Al.). Reputațiune: renume urît. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RENUME: RENÚME n. Apreciere publică înaltă (a unei persoane sau a unui lucru) pentru calități deosebite; slavă; faimă; reputație; popularitate. /<fr. renom Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RENUME: RENÚME substantiv neutru Nume bun, faimă, reputație, celebritate. ♦ Cu renume = renumit, celebru. [plural invariabil / < limba franceza renom, după nume]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RENUME: RENÚME substantiv neutru Nume bun; faimă, reputație, celebritate. – Din limba franceza renom (după nume). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RENUME: RENÚME substantiv neutru Nume bun; faimă, reputație, celebritate. – Din limba franceza renom (după nume). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RENUME: RENÚME substantiv neutru nume bun, faimă, reputație, celebritate. (după limba franceza renom) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru renume: renume m. nume bun, reputațiune, celebritate. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru renume: renúme substantiv neutru, articulat renúmele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru renume: renúme substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RENUME' RENTIÉRrentiérăréntingrentúnRENÚMERENUMÍTrenúnțRENUNȚÁRENUNȚÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL renume Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului renume dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Și-a cîștigat un renume fără precedent. Un medic de renume. Se bucură de oarecare renume. I-a mers renume pretutindeni. Se bucură de renume rău. |
GRAMATICA cuvântului renume? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului renume. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul renume poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE renume? Vezi cuvântul renume desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul renume?[ re-nu-me ] Se pare că cuvântul renume are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL renume Inţelegi mai uşor cuvântul renume dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ Cu renume = renumit, celebru |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL renume |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cămară domnească?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
