 | as |
|
| Reluctanţă [ re-luc-tan-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU reluctanţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului reluctanta în mai multe dicționareDefinițiile pentru reluctanta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RELUCTANȚĂ: RELUCTÁNȚĂ, reluctanțe, substantiv feminin (fizică) Mărime egală cu raportul dintre tensiunea magnetică de-a lungul unui circuit și fluxul magnetic care străbate circuitul. • Reluctanță specifică = reluctivitate. – Din limba franceza réluctance. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RELUCTANȚĂ: RELUCTÁNȚĂ, reluctanțe, substantiv feminin (fizică) Mărime egală cu raportul dintre tensiunea magnetică de-a lungul unui circuit și fluxul magnetic care străbate circuitul. • Reluctanță specifică = reluctivitate. – Din limba franceza réluctance. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RELUCTANȚĂ: RELUCTÁNȚĂ substantiv feminin mărime egală cu raportul dintre tensiunea magnetică de-a lungul unui circuit și fluxul magnetic care îl străbate; inversul permeanței. (< limba franceza réluctance) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RELUCTANȚĂ: RELUCTÁNȚĂ substantiv feminin (fizică) Rezistență magnetică. [plural -te. / < limba franceza réluctance, limba engleză reluctance]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reluctanță: reluctánță substantiv feminin, genitiv dativ articulat reluctánței; plural reluctánțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reluctanță: reluctánță substantiv feminin, genitiv dativ articulat reluctánței; plural reluctánțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'RELUCTANTA' RELUÁRELUÁRERELUÁTreluctántRELUCTÁNȚĂRELUCTIVITÁTEREMRÉMĂREMAGEN |
GRAMATICA cuvântului reluctanță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reluctanță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul reluctanță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE reluctanţă? Vezi cuvântul reluctanţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reluctanţă?[ re-luc-tan-ţă ] Se pare că cuvântul reluctanţă are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL reluctanță Inţelegi mai uşor cuvântul reluctanță dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Reluctanță specifică = reluctivitate Reluctanță specifică = reluctivitate |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: La minte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul reluctanță are forma: reluctánțe
