eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție regenta


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Regenţă [ re-gen-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU regenţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului regenta în mai multe dicționare

Definițiile pentru regenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a regenta
Verbul: a regenta (forma la infinitiv)
A regenta conjugat la timpul prezent:
  • eu regentez
  • tu regentezi
  • el ea regentează
  • noi regentăm
  • voi regentați
  • ei ele regentează
VEZI VERBUL a regenta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REGENȚĂ:
REGÉNȚĂ, regențe, substantiv feminin

1. Guvernare provizorie, exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minoratului, absenței sau bolii unui monarh; perioadă cât durează această guvernare; persoanele (sau persoana) care guvernează în această perioadă.

2. Stil în arhitectura și în artele decorative franceze la începutul secolul XVIII, caracterizat prin suplețea, grația și delicatețea elementelor decorative.

– Din limba franceza régence.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

REGENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REGENȚĂ:
REGÉNȚĂ, regențe, substantiv feminin

1. Guvernare provizorie, exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minoratului, absenței sau bolii unui monarh; perioadă cât durează această guvernare; persoanele (sau persoana) care guvernează în această perioadă.

2. Stil în arhitectura și în artele decorative franceze la începutul secolul XVIII, caracterizat prin suplețea, grația și delicatețea elementelor decorative.

– Din limba franceza régence.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

REGENȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REGENȚĂ:
REGÉNȚĂ regentae forme

1) Guvernare provizorie a unei sau a mai multor persoane împuternicite (în timpul minoratului, absenței sau bolii monarhului).

2) Perioadă cât durează această guvernare.

3) Persoană sau organ colegial care exercită prerogativele monarhului.

4) (în Franța, la începutul secolul XVIII) Stil în arhitectură și în arta decorativă care se caracterizează prin grație și delicatețe. /<fr. régence
Forme diferite ale cuvantului regenta: regentae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

REGENȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REGENȚĂ:
REGÉNȚĂ substantiv feminin

1. Guvernare a unui stat monarhic exercitată de una sau de mai multe persoane în timpul minorității sau al absenței regelui; timp cât durează o asemenea guvernare.

2. (istorie) Nume care se dădea unor state musulmane din nordul Africii (Tripolitania, Algeria, Tunisia) guvernate printr-o delegație a sultanului din Constantinopol. [conform limba franceza régence, italiana reggenza].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

regență
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru regență:
*regénță forme, plural e (despre regent; limba franceza régence). Demnitatea de regent. Guvernare în calitate de regent: regența Mariiĭ De Medicis în timpu minoritățiĭ luĭ Ludovic XIII. Durata acesteĭ guvernărĭ. Guvernare pin delegațiune (din partea sultanuluĭ Turciiĭ). Țară guvernată așa: foasta regență a Algeruluĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

regență
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru regență:
regență forme

1. demnitatea regentului și timpul cât durează;

2. nume dat în istoria Franței perioadei minorității lui Ludovic XV (1715-1723);

3. State muzulmane pe coasta Africei: regențele de Tunis și de Tripoli.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

REGENTA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REGENTA:
REGENTÁ, regentez, verb

I. tranzitiv (Neobișnuit) A conduce, a supune autorității cuiva, a guverna; a tiraniza. Se mîndresc de truda ce și-au dativ.. a regenta înțălepciunea noastră. RUSSO, S. 161.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REGENȚĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REGENȚĂ:
REGÉNȚĂ, regențe, substantiv feminin Guvernare provizorie, exercitată de una sau mai multe persoane în timpul minorității sau absenței unui monarh; timpul cît durează această guvernare. vezi locotenență.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REGENTĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REGENTĂ:
REGÉNTĂ, regente, adjectiv feminin (gramatică; despre o propoziție; și substantivat) (Propoziție) căreia îi este subordonată o altă propoziție.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REGENTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REGENTĂ:
REGÉNTĂ, regente, adjectiv (Despre propoziții; adesea substantivat) Căreia îi este subordonată altă propoziție.

– Din regent.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

REGENTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REGENTĂ:
REGÉNTĂ, regente, adjectiv (Despre propoziții; adesea substantivat) Căreia îi este subordonată altă propoziție.

– Din regent.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

REGENTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REGENTA:
REGENTÁ verb

I. trecut (Franțuzism) A conduce după bunul său plac, a dirija, a domina. [< limba franceza régenter].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

REGENTA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru REGENTA:
REGENTÁ, regentez, verb

I. tranzitiv (Rar) A conduce, a guverna, a tiraniza.

– în franceză régenter (după regent).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

regenta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru regenta:
regentá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu regentéz; persoana a treia singular: el / ea și plural regenteáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

REGENȚĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REGENȚĂ:
REGENȚĂ substantiv (POLITICĂ) (învechit) căimăcămie, locotenență.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

REGENTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REGENTĂ:
REGENTĂ adjectiv, substantiv (gramatică) supraordonată. (Propoziție regenta.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

regență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru regență:
regénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat regénței; plural regénțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

regență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru regență:
regénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat regénței; plural regénțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

REGENȚĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru REGENȚĂ:
REGÉNȚĂ substantiv (învechit) căimăcămie, locotenență.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'REGENTA'
REGENERESCÉNȚĂregenerézREGENSBURGREGÉNTREGÉNTĂREGERMINÁREREGÉSCREGÉȘTEréggae

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL REGENȚĂ
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului regenţă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
REGÉNȚĂ regenȚĂe forme 1 Guvernare provizorie a unei sau a mai multor persoane împuternicite în timpul minoratului, absenței sau bolii monarhului.
Propoziție regenȚĂ.
Propoziție regenȚĂ.

GRAMATICA cuvântului REGENȚĂ?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului regenţă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul REGENȚĂ poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul REGENȚĂ sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, adjectiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul regenta se conjugă: ei ele regenteáză
  • group icon La plural substantivul regență are forma: regénțe
VEZI PLURALUL pentru REGENȚĂ la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE regenţă?
Vezi cuvântul regenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul regenţă?
[ re-gen-ţă ]
Se pare că cuvântul regenţă are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL REGENȚĂ

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da cuiva obraz?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
vocabular folosit în mod curent; verb activ
canal interior al urechii care face legătura între timpan și faringe
a îngădui cuiva prea multe; a da cuiva nas
obiectiv fotografic care se utilizează pentru peisaje vaste, pentru interioare etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app