 | as |
|
| Refeca [ re-fe-ca ] VEZI SINONIME PENTRU refeca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului refeca în mai multe dicționareDefinițiile pentru refeca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a refeca (forma la infinitiv) A refeca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REFECA: REFECÁ, reféc, verb I. tranzitiv 1. (Cu privire la o stofă, o pînză etc.) A coase cu refec, a tivi. Cămașa de borangic subțire și refecată cu bibiluri. FILIMON, C. 151. 2. A detașa cu ferăstrăul marginile teșite ale scîndurilor brute pentru a obține scînduri paralelipipedice. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REFECA: REFECÁ, reféc, verb I. tranzitiv 1. A coase un refec. 2. A detașa cu fierăstrăul marginile teșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice. – conform latina refricare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REFECA: REFECÁ, reféc, verb I. tranzitiv 1. A coase un refec. 2. A detașa cu ferăstrăul marginile teșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice. – conform latina refricare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru refeca: refecá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu reféc, persoana a treia singular: el / ea și plural refécă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru refeca: refecá (a refeca) verb, indicativ prezent 3 refécă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru refeca: refeca verb vezi TIVI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'REFECA' REFĂCÚTREFASONÁREFASONÁREREFÉCREFECÁREFECÁREREFECÁTREFECĂTÚRĂREFECTÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL refeca Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului refeca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Refecá a refeca verb, indicativ prezent 3 refécă. |
GRAMATICA cuvântului refeca? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului refeca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul refeca poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE refeca? Vezi cuvântul refeca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul refeca?[ re-fe-ca ] Se pare că cuvântul refeca are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL refeca |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ ac de siguranță?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul refeca se conjugă: ei ele refécă
