 | as |
|
| Recruta [ re-cru-ta ] VEZI SINONIME PENTRU recruta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului recruta în mai multe dicționareDefinițiile pentru recruta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a recruta (forma la infinitiv) A recruta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECRUTA: RECRUTÁ, recrutez, verb I. tranzitiv 1. (Cu privire la un tînăr, la un contingent etc.) A chema la verificare în vederea încorporării în armată; a selecționa și a înregistra pentru serviciul militar. ♦ intranzitiv A se prezenta pentru înrolare sau pentru înregistrare în armată. 2. figurat A angaja, a primi (pe cineva) pe baza unei selecții; a cîștiga, a lua (pe cineva) pentru o anumită activitate. A organizat... reprezentații de teatru, recrutînd dintre fetele și flăcăii mai deștepți pe interpreții operelor. REBREANU, I. 67. În primăvară, Vaillant mai recrutase un elev. GHICA, S. A. 123. Romînii sînt în picioare și la trebuință vor putea cu înlesnire a recruta oameni spre a intra în țară. BĂLCESCU, la GHICA, A. 245. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RECRUTA: RECRUTÁ, recrutez, verb I. tranzitiv 1. (termen militar) A lua și a înscrie în evidența autorităților militare un tânăr, un contingent de tineri, care urmează să fie încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar. ♦ intranzitiv A se prezenta pentru încorporare sau pentru înregistrarea în evidența armatei. 2. figurat A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a câștiga pe cineva pentru o anumită activitate. – Din limba franceza recruter, germana rekrutieren. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RECRUTA: RECRUTÁ, recrutez, verb I. tranzitiv 1. (termen militar) A lua și a înscrie în evidența autorităților militare un tânăr în vederea încorporării. ♦ intranzitiv A se prezenta pentru încorporare sau pentru înregistrare în evidența armatei. 2. figurat A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a câștiga pe cineva pentru o anumită activitate. – Din limba franceza recruter, germana rekrutieren. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECRUTA: RECRUTÁ verb I. trecut 1. A înscrie tineri pentru stagiul militar; a angaja în armată soldați. ♦ intr. A se prezenta pentru înscrierea în evidența armatei. 2. (figurat) A angaja, a atrage, a primi noi membri (într-o asociație etc.). [< limba franceza recruter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECRUTA: RECRUTÁ verb I. trecut 1. a înscrie tineri pentru stagiul militar; a înrola. 2. (figurat) a angaja, a atrage, a primi noi membri (într-o asociație etc.) II. intr. a se prezenta pentru înscrierea în evidența armatei. (< limba franceza recruter, germana rekrutieren) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RECRUTA: RECRUTA verb (termen militar) a încorpora, a înrola, (învechit și popular) a scrie, (Transilvania) a cătăni, a conscrie, (prin nordul Transilvania) a șorozi, (învechit, prin Transilvania și Bucovina) a asenta. (Au fost recruta la infanterie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru recruta: recrutá verb (silabe -cru-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu recrutéz, persoana a treia singular: el / ea și plural recruteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru recruta: recrutá (a recruta) (re-cru-) verb, indicativ prezent 3 recruteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECRUTĂ: RECRÚTĂ substantiv feminin vezi recrut. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RECRUTA: RECRUTÁ verb vezi racola. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'RECRUTA' RECROMÁTRECRUDESCÉNTRECRUDESCÉNȚĂRECRÚTRECRUTÁRECRUTAMÉNTRECRUTÁRERECRUTÁȚIERECRUTAȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RECRUTA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului recruta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Au fost recruta la infanterie. Au fost recruta la infanterie. Recrutá a recruta re-cru- verb, indicativ prezent 3 recruteáză. |
GRAMATICA cuvântului RECRUTA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului recruta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RECRUTA poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE recruta? Vezi cuvântul recruta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul recruta?[ re-cru-ta ] Se pare că cuvântul recruta are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RECRUTA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Reflexiv a se băga de seamă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul recruta se conjugă: ei ele recruteáză
