eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție recolta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Recoltă [ re-col-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU recoltă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului recolta în mai multe dicționare

Definițiile pentru recolta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a recolta
Verbul: a recolta (forma la infinitiv)
A recolta conjugat la timpul prezent:
  • eu recoltez
  • tu recoltezi
  • el ea recoltează
  • noi recoltăm
  • voi recoltați
  • ei ele recoltează
VEZI VERBUL a recolta CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECÓLTĂ:
RECÓLTĂ, recolte, substantiv feminin

1. Cantitate de cereale sau alte roade adunate într-o anumită perioadă; rod, strînsură. Recoltă ca anul ăsta n-o mai fost de mult, nici la voi în sat. DEMETRIUS, vezi 104. Era celebru... în cunoașterea fără greș, de la prima gustare, a tuturor pivnițelor și recoltelor faimoase de vinuri. C. PETRESCU, Î. I

5. Aduse vorba despre recolta care ar fi fost destul de bună. REBREANU, R. I 41.

2. Operație de strîngere a roadelor pămîntului; recoltare, culegere. vezi cules, adunat, strîns.
♦ Timpul, epoca recoltării.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RECOLTA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECOLTA:
RECOLTÁ, recoltez, verb

I. tranzitiv

1. A strînge, a aduna, a culege recolta. Gospodăriile colective au recoltat cereale multe în acest an.
       • figurat A descărcat traista sa cu zicale, anecdote și întîmplări recoltate din cotloanele celor cinci continente. C. PETRESCU, A. 479.

2. (medicină) A lua sînge, spută, urină etc. de la oameni sau animale pentru a le supune unor examene de laborator.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RECOLTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RECOLTĂ:
RECOLTĂ s.

1. adunare, adunat, culegere, cules, recoltare, recoltat, strîngere, strîns, (Transilvania și prin Maramures și Banat) suretiu. (recolta bucatelor de pe cîmp.)

2. bucate (la plural), rod, (învechit) vipt. (A strîns recolta cîmpului.)

3. rod, (popular) strînsă, strînsură, (învechit și regional) rodire, strînsoare, (învechit) agru. (Am obținut o recolta bogată.)

4. (învechit) secerăciune, secere. (recolta de grîne.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

RECOLTA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RECOLTA:
RECOLTÁ, recoltez, verb

I. tranzitiv

1. A strânge, a aduna, a culege recolta.
       • Mașină de recoltat = mașină pentru recoltarea produselor agricole cultivate.
♦ figurat A culege roadele, a se bucura de un lucru realizat.

2. (medicină) A lua sânge, spută, urină etc. de la oameni sau de la animale, pentru a le supune unor examene de laborator.

– Din limba franceza récolter.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RECOLTA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RECOLTA:
RECOLTÁ, recoltez, verb

I. tranzitiv

1. A strânge, a aduna, a culege recolta.
       • Mașină de recoltat = mașină pentru recoltarea produselor agricole cultivate.
♦ figurat A culege roadele, a se bucura de un lucru realizat.

2. (medicină) A lua sânge, spută, urină etc. de la oameni sau de la animale, pentru a le supune unor examene de laborator.

– Din limba franceza récolter.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RECÓLTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RECÓLTĂ:
RECÓLTĂ, recolte, substantiv feminin

1. Cantitate de cereale sau de alte roade adunate într-o anumită perioadă; rod.
♦ figurat Rezultat al unei munci, rod (satisfăcător) al unei activități depuse.

2. Operație de strângere a roadelor produse de plantele agricole; recoltare, culegere; cules.
♦ Epoca, timpul recoltării.

– Din limba franceza récolte.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RECÓLTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RECÓLTĂ:
RECÓLTĂ, recolte, substantiv feminin

1. Cantitate de cereale sau de alte roade adunate într-o anumită perioadă; rod.
♦ figurat Rezultat al unei munci, rod (satisfăcător) al unei activități depuse.

2. Operație de strângere a roadelor produse de plantele agricole; recoltare, culegere; cules.
♦ Epoca, timpul recoltării.

– Din limba franceza récolte.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RECÓLTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RECÓLTĂ:
RECÓLTĂ recoltae forme

1) Cantitate de cereale sau de alte produse (fructe, legume etc.) adunate într-o anumită perioadă; roadă strânsă. A strânge recoltaa câmpului.

2) rar Operația de a recolta. Perioada recoltaei.

3) figurat Rezultat (bun) al unei activități sau stări de lucru. [G.-D. recoltei] /<fr. récolte
Forme diferite ale cuvantului recolta: recoltae
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RECÓLTĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECÓLTĂ:
RECÓLTĂ substantiv feminin

1. Strângere a roadelor pământului; recoltare, cules.
♦ Epoca, timpul recoltării.

2. Produsele agricole culese într-o anumită perioadă; rod.
♦ (figurat) Rezultatul unei culegeri; bunuri adunate. [< limba franceza récolte, conform italiana ricolta].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

recoltă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru recoltă:
*recóltă forme, plural e (în franceză récolte, despre italiana ricolta, care e participiu forme despre ricógliere, a culege. vezi reculeg, culeg). Fructe culese, cereale secerate: recolta viilor, a grîuluĭ. figurat Rezultat, profit: după atîta muncă, nicĭ o recoltă. vezi seceriș.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

RECÓLTĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECÓLTĂ:
RECÓLTĂ substantiv feminin

1. strângere a roadelor pământului; recoltare, cules.

2. cantitate totală de produse agricole culese într-o anumită perioadă; rod.
       • epoca, timpul recoltării.

3. (figurat) rezultatul unei culegeri. (< limba franceza récolte)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

RECOLTA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECOLTA:
RECOLTÁ verb trecut

1. a strânge, a aduna recolta.
       • (figurat) a culege.

2. a lua sânge, spută, urină etc. pentru a le analiza în laborator.

3. a preleva probe pentru analiză. (< limba franceza récolter)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

RECOLTA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECOLTA:
RECOLTÁ verb

I. trecut

1. A strânge, a culege recolta.
♦ (figurat) A culege.

2. A lua sânge, spută etc. pentru a le analiza în laborator. [< limba franceza récolter].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RECOLTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RECOLTA:
RECOLTA verb a aduna, a culege, a strînge, (Transilvania) a sureti. (A recolta strugurii, bucatele de pe cîmp.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

recoltă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru recoltă:
recoltă forme

1. culesul bucatelor câmpului;

2. fructele culese: recoltă de grâu;

3. figurat culegere.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RECOLTA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RECOLTA:
RECOLTÁ verb a aduna, a culege, a strânge, (Transilvania) a sureti. (A recolta strugurii, de pe câmp.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

recoltă
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru recoltă:
recoltă, recolte substantiv feminin (deț.) tutunul și mucurile de țigară adunate de chiștocari.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

recolta
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru recolta:
recoltá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu recoltéz, persoana a treia singular: el / ea și plural recolteáză
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

recoltă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru recoltă:
recóltă substantiv feminin, genitiv dativ articulat recóltei; plural recólte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

recoltă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru recoltă:
recóltă substantiv feminin, genitiv dativ articulat recóltei; plural recólte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

recolta
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru recolta:
recoltá (a recolta) verb, indicativ prezent 3 recolteáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'RECOLTA'
RECOLONIZÁTRECOLORÁRECOLORÁRERECOLORÁTRECOLTÁRECOLTÁBILRECOLTÁRERECOLTÁTrecoltéz

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL recolta
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului recolta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Recolta bucatelor de pe cîmp.
A strîns recolta cîmpului.
Am obținut o recolta bogată.
Recolta de grîne.
RECÓLTĂ recoltae forme 1 Cantitate de cereale sau de alte produse fructe, legume etc.
A strânge recoltaa câmpului.
Perioada recoltaei.
A strâns recolta câmpului.
Am obținut o recolta bogată.
Recolta de grâne.
A recolta strugurii, bucatele de pe cîmp.
A recolta strugurii, de pe câmp.
Recoltá a recolta verb, indicativ prezent 3 recolteáză.

GRAMATICA cuvântului recolta?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului recolta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul recolta poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul recolta sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural verbul recolta se conjugă: ei ele recolteáză
  • group icon La plural substantivul recoltă are forma: recólte
VEZI PLURALUL pentru recolta la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE recoltă?
Vezi cuvântul recoltă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul recoltă?
[ re-col-tă ]
Se pare că cuvântul recoltă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL recolta
Inţelegi mai uşor cuvântul recolta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Mașină de recoltat = mașină pentru recoltarea produselor agricole cultivate
Mașină de recoltat = mașină pentru recoltarea produselor agricole cultivate

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL recolta

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Vorbe de haz?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
rar viță de canada, popular viță puturoasă, regional aguridar
diacid saturat, din oxidarea acidului malic
vorbe spirituale, glume
piatră de calcar cu structura foarte fină și densă, care servește, în litografie, la prepararea clișeelor
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app