|
Reciprocitate [ re-ci-pro-ci-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU reciprocitate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului reciprocitate în mai multe dicționareDefinițiile pentru reciprocitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RECIPROCITATE: RECIPROCITÁTE, reciprocități, substantiv feminin 1. Însușirea de a fi reciproc. ♦ Asigurare făcută de către un stat altui stat, cu care întreține relații diplomatice, culturale, comerciale, de a avea un tratament egal sau echivalent cu acela pe care acest din urmă stat i-l asigură la rândul său. 2. (matematică) Relație între două numere, ecuații sau teoreme prin care una dintre ele este reciprocă celeilalte. 3. (fizică) Proprietate a razelor luminoase de a nu-și schimba forma și traiectoria atunci când este inversat sensul de propagare a luminii. – Din limba franceza réciprocité, latina reciprocitas,-atis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RECIPROCITATE: RECIPROCITÁTE substantiv feminin 1. Însușirea de a fi reciproc. ♦ Aplicare de către un stat altui stat, cu care întreține relații diplomatice, culturale, comerciale, a unui tratament egal sau echivalent cu acela pe care acest din urmă stat i-l aplică la rândul său. 2. (matematică) Relație între două numere, ecuații sau teoreme prin care una dintre ele este reciprocă celeilalte. 3. (fizică) Proprietate a razelor luminoase de a nu-și schimba forma și traiectoria atunci când este inversat sensul de propagare a luminii. – Din limba franceza réciprocité, latina reciprocitas, -atis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RECIPROCITATE: RECIPROCITÁTE reciprocitateăți forme 1) Caracter reciproc. reciprocitate în relații. 2) fizică Proprietate a razelor luminoase de a nu se modifica la inversarea sensului de propagare a acestora. /<fr. réciprocité Forme diferite ale cuvantului reciprocitate: reciprocitateăți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru reciprocitate: reciprocitate, reciprocități substantiv feminin (pub.) înțelegere prin care două echipe sportive înscrise într-un campionat obțin, pe rând, victoria în meciul jucat pe teren propriu. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru reciprocitate: *reciprocitáte forme (latina reciprócitas, -átis). Starea și caracteru de a fi reciproc: reciprocitate de sentimente. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RECIPROCITATE: RECIPROCITÁTE, reciprocități, substantiv feminin Faptul de a fi reciproc; însușire a ceea ce este reciproc. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RECIPROCITATE: RECIPROCITÁTE substantiv feminin însușirea de a fi reciproc. (< limba franceza réciprocité, latina reciprocitas) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reciprocitate: reciprocitáte substantiv feminin (silabe -pro-), genitiv dativ articulat reciprocității; plural reciprocități Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RECIPROCITATE: RECIPROCITÁTE substantiv feminin Însușirea a ceea ce este reciproc. [conform limba franceza réciprocité]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reciprocitate: reciprocitáte (-ci-pro-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat reciprocitắții Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RECIPROCITATE: RECIPROCITATE substantiv (rar) mutualitate. (Relații de reciprocitate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru reciprocitate: reciprocitate forme starea celor reciproce. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'RECIPROCITATE' recipiendárăRECIPIÉNTRECIPÍSĂRECIPRÓCRECIPROCITÁTERECIRCULÁRECIRCULÁRERECIRCULÁȚIErecíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RECIPROCITATE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului reciprocitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RECIPROCITÁTE reciprocitateăți forme 1 Caracter reciproc. Reciprocitate în relații. Relații de reciprocitate. |
GRAMATICA cuvântului RECIPROCITATE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reciprocitate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RECIPROCITATE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE reciprocitate? Vezi cuvântul reciprocitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reciprocitate?[ re-ci-pro-ci-ta-te ] Se pare că cuvântul reciprocitate are şase silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RECIPROCITATE |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pe cineva gândul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|