 | as |
|
| Rebeliune [ re-be-li-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU rebeliune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rebeliune în mai multe dicționareDefinițiile pentru rebeliune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REBELIUNE: REBELIUNE substantiv răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, revoltă, (livresc) sedițiune, (învechit și popular) rebelie, (popular și fam.) tevatură, (popular) revoluție, ridicare, sculare, (învechit) burzuluială, răzvală, rocoș, rocoșeală, rocoșenie, rocoșire, rocoșit, rocoșitură, zaveră, (învechit, prin Moldova) bont, (turcism învechit) zulum, zurba, zurbalîc, (figurat) tulburare. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REBELIUNE: REBELIÚNE, rebeliuni, substantiv feminin Răzvrătire, revoltă care constă în acte de violență sau de amenințare cu forța îndreptate împotriva organelor puterii de stat ale administrației de stat ori ale reprezentanților acestora cu scopul de a împiedica în orice mod exercițiul liber al mandatului sau funcției lor. [ pronunție: -li-u-] – Din limba franceza rébellion, germana Rebellion. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REBELIUNE: REBELIÚNE, rebeliuni, substantiv feminin Act de violență sau de amenințare gravă săvârșit față de un organ de stat sau de un reprezentant al lui, în scopul de a împiedica îndeplinirea atribuțiilor sale; prin extensie răzvrătire, revoltă. [ pronunție: -li-u-] – Din limba franceza rébellion, germana Rebellion. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REBELIUNE: REBELIÚNE, rebeliuni, substantiv feminin Acțiune colectivă violentă împotriva unei autorități sau a unei ordini constituite; răzvrătire, revoltă. Uite-așa să te porți și tu, băiete, ca dînsul, nu să-mi umbli cu rebeliuni. REBREANU, R. I 141. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REBELIUNE: REBELIÚNE rebeliunei forme Acțiune violentă împotriva unei nedreptăți; răzvrătire; revoltă; răscoală. [silabe -li-u-] /<fr. rébellion, germana Rebellion Forme diferite ale cuvantului rebeliune: rebeliunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REBELIUNE: REBELIÚNE substantiv feminin răzvrătire prin acte de violență și de amenințare cu forța față de organele de stat. (< limba franceza rébellion, germana Rebellion) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REBELIUNE: REBELIÚNE substantiv feminin Răzvrătire, revoltă. [plural -ni. / conform limba franceza rébellion, germana Rebellion, italiana rebelione]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rebeliune: *rebeliúne forme (latina rebéllio, -ónis). Răscoală, revoltă, răzvrătire, sedițiune, insurecțiune. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rebeliune: rebeliúne substantiv feminin (silabe -li-u-), genitiv dativ articulat rebeliúnii; plural rebeliúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rebeliune: rebeliúne (-li-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat rebeliúnii; plural rebeliúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rebeliune: rebeliune forme răscoală, răsvrătire. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'REBELIUNE' REBELÁREBELÍEREBELÍSTrebélișteREBELIÚNErebifáREBILONÁREBILONÁREREBMANN |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rebeliune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rebeliune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii REBELIÚNE rebeliunei forme Acțiune violentă împotriva unei nedreptăți; răzvrătire; revoltă; răscoală. |
GRAMATICA cuvântului rebeliune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rebeliune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rebeliune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE rebeliune? Vezi cuvântul rebeliune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rebeliune?[ re-be-li-u-ne ] Se pare că cuvântul rebeliune are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rebeliune |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bilă albă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul rebeliune are forma: rebeliúni
