 | as |
|
| Reambulare [ rea-m-bu-la-re ] VEZI SINONIME PENTRU reambulare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului reambulare în mai multe dicționareDefinițiile pentru reambulare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REAMBULARE: REAMBULÁRE, reambulări, substantiv feminin Operație de actualizare a planurilor topografice, prin punerea de acord între teren și plan, cu toate modificările care au intervenit față de întocmirea inițială a planului. [ pronunție: re-am-] – Et. nec. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REAMBULARE: REAMBULÁRE, reambulări, substantiv feminin Operație de actualizare a planurilor topografice, prin punerea de acord între teren și plan, cu toate modificările care au intervenit față de întocmirea inițială a planului. [ pronunție: re-am-] – Et. nec. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REAMBULARE: REAMBULÁRE substantiv feminin Operație de actualizare a hărților și a planurilor topografice prin punerea de acord între teren și acestea. [conform germana Reambulierung, conform latina re – din nou, ambulare – a merge]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REAMBULARE: REAMBULÁRE substantiv feminin operație de actualizare a hărților și a planurilor topografice prin includerea de noi detalii. (după germana Reambulierung) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reambulare: reambuláre substantiv feminin (silabe re-am-), genitiv dativ articulat reambulării; plural reambulări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reambulare: reambuláre (re-am-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat reambulắrii; plural reambulắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'REAMBULARE' REAMBALÁREAMBALÁREREAMBARCÁREAMBARCÁREREAMBULÁREREAMENAJÁREAMENAJÁREREAMENAJÁTreamintésc |
GRAMATICA cuvântului reambulare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reambulare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul reambulare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE reambulare? Vezi cuvântul reambulare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reambulare?[ rea-m-bu-la-re ] Se pare că cuvântul reambulare are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma raze ultrascurte și substantivat, forme plural?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul reambulare are forma: reambulări
