eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție reabilita


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Reabilita [ rea-bi-li-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU reabilita PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului reabilita în mai multe dicționare

Definițiile pentru reabilita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a reabilita
Verbul: a reabilita (forma la infinitiv)
A reabilita conjugat la timpul prezent:
  • eu reabilitez
  • tu reabilitezi
  • el ea reabilitează
  • noi reabilităm
  • voi reabilitați
  • ei ele reabilitează
VEZI VERBUL a reabilita CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REABILITA:
REABILITÁ, reabilitez, verb

I. tranzitiv

1. A restabili buna reputație a cuiva; a dezminți învinuirile aduse cuiva. Acest ajutor m-ar fi putut reabilita în fața gurilor căscate. IBRĂILEANU, A. 147. Timpul era s-o reabiliteze în ochii lui Alexandru. BOLINTINEANU, O. 453.
       • reflexiv Înainte de a te socoti independent, cată să te reabilitezi. SADOVEANU, P. M. 120. (figurat) După război, cuvîntul «muiere» care era, în orașele regatului, pejorativ, s-a reabilitat. SADOVEANU, E. 38.

2. (juridic) A repune, a reintegra (pe cineva) în drepturile sale, prin ștergerea pe cale judiciară a condamnării la o pedeapsă criminală sau corecțională, cum și a decăderilor, interdicțiilor și incapacităților rezultate din pedeapsă.

– Pronunțat: re-a-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REABILITA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REABILITA:
REABILITÁ verb

I. trecut, reflexiv a(-și) restabili buna reputație, onoarea, prestigiul știrbit.

II. trecut (juridic)

1. a face o reabilitare (3).

2. a readuce în stare activă unele funcții alterate în urma unor procese patologice.

III. reflexiv (argotic; despre elevi) a-și îndrepta situația școlară, obținând o notă bună, după note insuficiente. (< limba franceza réhabiliter)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

REABILITA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REABILITA:
REABILITÁ, reabilitez, verb

I.

1. tranzitiv și reflexiv A face să-și recapete sau a-și recăpăta buna dispoziție, a(-și) restabili prestigiul știrbit.

2. tranzitiv (juridic) A reintegra pe cineva în drepturile pierdute (în urma unei condamnări sau a unei bănuieli false). [ pronunție: re-a-]

– Din limba franceza réhabiliter.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

REABILITA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REABILITA:
REABILITÁ, reabilitez, verb

I.

1. tranzitiv și reflexiv A face să-și recapete sau a-și recăpăta buna dispoziție, a(-și) restabili prestigiul știrbit.

2. tranzitiv (juridic) A reintegra pe cineva în drepturile pierdute (în urma unei condamnări sau a unei bănuieli false). [ pronunție: re-a-]

– Din limba franceza réhabiliter.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

REABILITA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REABILITA:
REABILITÁ verb

I.

1. trecut, reflexiv A(-și) restabili prestigiul știrbit.

2. trecut A repune, a reintegra pe cineva în drepturile pierdute (printr-o condamnare).

3. trecut A readuce în stare activă unele funcții alterate în urma unor procese patologice. [pronume re-a-. / < limba franceza réhabiliter].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

reabilita
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reabilita:
reabilitá verb (silabe re-a-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu reabilitéz, persoana a treia singular: el / ea și plural reabiliteáză; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural reabilitéze
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

reabilita
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reabilita:
reabilitá (a reabilita) (re-a-) verb, indicativ prezent 3 reabiliteáză
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'REABILITA'
reReaREA-CREDÍNȚĂrea-voínțăREABILITÁREABILITÁREREABILITÁTREABILITÁTEreabilitațiúne

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL reabilita
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului reabilita dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Reabilitá a reabilita re-a- verb, indicativ prezent 3 reabiliteáză.

GRAMATICA cuvântului reabilita?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reabilita.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul reabilita poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul reabilita se conjugă: ei ele reabiliteáză

CUM DESPART ÎN SILABE reabilita?
Vezi cuvântul reabilita desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reabilita?
[ rea-bi-li-ta ]
Se pare că cuvântul reabilita are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Marea cu sarea sau sarea și marea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
fiecare dintre grupele de cîte trei cifre considerate de la dreapta la stînga, ale numerelor întregi cu mai multe cifre prima este numită clasa unităților, a doua este clasa miilor, a treia este clasa milioanelor etc
a lua pe cineva sau ceva în serios; prin extensie a fi fără cruțare față de cineva sau de ceva
ceva exagerat de mult, imposibil de realizat
actinii
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app