 | as |
|
| Răufăcător [ ră-u-fă-că-tor ] VEZI SINONIME PENTRU răufăcător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului raufacator în mai multe dicționareDefinițiile pentru raufacator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂUFĂCĂTÓR: RĂUFĂCĂTÓR, -OÁRE, răufăcători, -oare, substantiv masculin și forme (În opoziție cu binefăcător) Persoană care face rău altora, care contravine legilor sociale și morale; făcător de rele. Voi face să se audă un rechizitoriu împotriva unor răufăcători. SADOVEANU, E. 154. Își șterge fruntea și privește ca un răufăcător împrejur. C. PETRESCU, Î. II 264. De verb reflexiv:eo săptămînă răufăcătorii dau tîrcoale. REBREANU, R. I 234. • (Adjectival) Acest om avea facultatea excepțională de a deveni un instrument răufăcător. BOLINTINEANU, O. 416. Forme diferite ale cuvantului raufacator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂUFĂCĂTÓR: RĂUFĂCĂTÓR, -OÁRE, răufăcători, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv (Persoană) care face sau aduce (mult) rău altora, care contravine legilor morale și sociale; făcător de rele. – Rău + făcător. Forme diferite ale cuvantului raufacator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂUFĂCĂTÓR: RĂUFĂCĂTÓR, -OÁRE, răufăcători, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv (Persoană) care face sau aduce (mult) rău altora, care contravine legilor morale și sociale; făcător de rele. – Rău + făcător. Forme diferite ale cuvantului raufacator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂUFĂCĂTÓR: RĂUFĂCĂTÓR raufacatoroáre (raufacatoróri, raufacatoroáre) m. și forme Persoană care face rău, care încalcă normele și legile; făcător de rele; infractor. /rău + făcător Forme diferite ale cuvantului raufacator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răufăcător: răufăcătór (rău-) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural răufăcătóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural răufăcătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răufăcător: răufăcătór substantiv masculin, adjectiv masculin, plural răufăcătóri; forme singular și plural răufăcătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂUFĂCĂTOR: RĂUFĂCĂTOR substantiv (juridic) făptaș, făptuitor, infractor. (raufacator a fost prins.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Răufăcător: Răufăcător ≠ binefăcător Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'RAUFACATOR' RĂU-MIROSITORrău-plátnicRăuc/aRĂUCEȘTIRĂUFĂCĂTÓRrăufăptáșRĂUL-COPÍILORRâul-DoamneiRâul-Vadului |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RĂUFĂCĂTÓR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului răufăcător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RĂUFĂCĂTÓR rĂufĂcĂtÓroáre rĂufĂcĂtÓróri, rĂufĂcĂtÓroáre m. RĂufĂcĂtÓr a fost prins. |
GRAMATICA cuvântului RĂUFĂCĂTÓR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răufăcător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RĂUFĂCĂTÓR poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE răufăcător? Vezi cuvântul răufăcător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răufăcător?[ ră-u-fă-că-tor ] Se pare că cuvântul răufăcător are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RĂUFĂCĂTÓR |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Atracție paronimică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul răufăcător are forma: răufăcătóri
