 | as |
|
| Raţiune [ ra-ţi-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU raţiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ratiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru ratiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIUNE s. 1. gînd, minte. (Cînd cu ratiune n-ai gîndit.) 2. deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, spirit, (popular) duh, (Banat, Transilvania și Olt.) pamet, (învechit) înțelegere, (familial) doxă, (figurat) cap, creier. (Are o ratiune de nivel mediu.) 3. gîndire, intelect, judecată, minte, spirit. (Operă a ratiune.) 4. gîndire, intelect, înțelegere, judecată, minte, (figurat) cap. (Are o ratiune extrem de limpede.) 5. judecată, minte, (rar) cunoștință, (popular și fam.) glagore, (învechit) rezon. (O ratiune normală.) 6. judecată, minte, raționament, (învechit) socoată, socoteală, socotință. (Are o ratiune sănătoasă.) 7. chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, socoteală, socotință, tact, (livresc) continență, (rar) cuminție, ponderație, temperanță, (popular) scumpătate, (învechit și regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, (familial) schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire. (Demonstrează în viață multă ratiune.) 8. îndreptățire, justificare, motivare, motivație, temei, (livresc) legitimare, legitimitate, (popular) noimă, (învechit) rezon. (ratiune unei hotărîri.) 9. justificare, logică, motivare, noimă, rost, sens, temei. (Nu văd ratiune comportării lui.) 10. rost, socoteală. (Are și aceasta o ratiune.) 11. înțeles, rost, semnificație, sens, tîlc, (învechit și popular) meșteșug, (popular) noimă, (Moldova și Muntenia) merchez, (învechit) tocmeală. (Ce ratiune are această afirmație?) 12. cauză, considerent, mobil, motiv, pricină, prilej, temei, (învechit și popular) cuvînt, (popular) noimă, price, (învechit) cap, obiect, povod, rezon, (figurat) izvor, sămînță. (ratiune care explică producerea unui fenomen.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIÚNE (latina) substantiv feminin 1. Capacitatea intelectuală de a cunoaște cognitiv adevărul fie în mod direct, fie prin intermediul unui proces de inferență; gândire (logică), judecată (1), minte. 2. Temei; motiv, justificare. • ratiune de stat = motiv de ordin superior politic, în funcție de care o autoritate de stat poate lua unele măsuri în problemele majore ale politicii interne și externe. • Expresia: Rațiunea de a fi a unui lucru = sensul, finalitatea (existenței) unui lucru; ceea ce justifică existența lui. 3. (logică) Ratiune suficientă = lege, principiu fundamental al gândirii formulat de G.W. Leibniz, în virtutea căruia orice fapt trebuie să aibă un temei pentru care este astfel, iar nu altfel. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIÚNE, (2, 3) rațiuni, substantiv feminin 1. Facultatea omului de a cunoaște, de a gândi logic, de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; prin extensie judecată, minte. ♦ Treapta a doua a cunoașterii, caracterizată prin faptul că operează cu noțiuni, judecăți și raționamente. 2. Temei, motiv, justificare. • Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular. • Expresia: Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru). 3. (matematică) Rație (2). [ pronunție: -ți-u-] – Din latina ratio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIÚNE2, (2, 3) rațiuni, substantiv feminin 1. Facultatea omului de a cunoaște, de a gîndi logic, de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; prin extensie judecată, minte. 2. Temei, motiv, cauză, justificare. Supărarea lor nu are nici o rațiune. • Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat poate lua o măsură de interes general, trecînd peste interesul particular. • Expresia: Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru). 3. (matematică) Rație2 (2). – Variantă: (1, învechit) ráție (GHICA, A. 90) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIÚNE, (2, 3) rațiuni, substantiv feminin 1. Facultate, proprie omului, de a cunoaște prin noțiuni, judecăți, raționamente; gândire (logică); prin extensie judecată, minte. 2. Temei, motiv, justificare. • Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular. • Expresia: Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru). 3. (matematică) Rație (2). [ pronunție: -ți-u-] – Din latina ratio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIÚNE substantiv feminin 1. facultate a omului de a cunoaște, operând cu noțiuni, judecăți, raționamente, de a pătrunde dincolo de aparențele lucrurilor și fenomenelor; judecată, gândire; inteligență. 2. motiv, cauză, justificare, temei. ♦ ratiune de stat = teorie politică și diplomatică potrivit căreia interesele generale primează asupra oricăror considerente de drept sau morală. ♦ ratiune a de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică existența (unui lucru). ♦ scop, țel. (< latina ratio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIÚNE substantiv feminin 1. Facultate a omului de a cunoaște, de a înțelege și de a judeca; judecată, gândire; inteligență. 2. Temei, justificare, motiv. • Rațiunea de a fi (a unui lucru). 3. vezi rație. [pronume -ți-u-. / < latina ratio, conform limba franceza ration, italiana ragione]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rațiune: rațiune forme 1. facultatea de a cunoaște și judeca: rațiunea deosebește pe om de animal; 2. dreaptă judecată, bun simț: copil fără rațiune; 3. probă sprijinită de un argument: rațiuni bune, rațiuni rele; 4. motiv, interes: rațiune de Stat. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIÚNE ratiunei forme 1) Facultate umană a omului de a gândi și de a înțelege sensul și relațiile dintre fenomene; judecată; minte; intelect. 2) Explicație a unei acțiuni sau stări. [silabe -ți-o-] /<lat. ratio, ratiuneonis Forme diferite ale cuvantului ratiune: ratiunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rațiune: rațiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), genitiv dativ articulat rațiúnii; (motive) plural rațiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rațiune: rațiúne (-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat rațiúnii; (motive) plural rațiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RAȚIUNE: RAȚIÚNE1 substantiv feminin vezi rație2. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Rațiune: Rațiune ≠ nebunie Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'RATIUNE' RATÍTĂRATÍTErătițéaRăț/iuRAȚIÚNERătiv/eștiRATKERĂȚÓIRĂȚOIÁLĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Rațiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rațiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Cînd cu rațiune n-ai gîndit. Are o rațiune de nivel mediu. Operă a rațiune. Are o rațiune extrem de limpede. O rațiune normală. Are o rațiune sănătoasă. Demonstrează în viață multă rațiune. Rațiune unei hotărîri. Nu văd rațiune comportării lui. Are și aceasta o rațiune. Ce rațiune are această afirmație? 12. Rațiune care explică producerea unui fenomen. Are o rațiune extrem de limpede. O rațiune normală. Are o rațiune sănătoasă. RAȚIÚNE rațiunei forme 1 Facultate umană a omului de a gândi și de a înțelege sensul și relațiile dintre fenomene; judecată; minte; intelect. Ratio, rațiuneonis. |
GRAMATICA cuvântului Rațiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rațiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Rațiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE raţiune? Vezi cuvântul raţiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul raţiune?[ ra-ţi-u-ne ] Se pare că cuvântul raţiune are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Rațiune Inţelegi mai uşor cuvântul rațiune dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeDe stat = motiv de ordin superior politic, în funcție de care o autoritate de stat poate lua unele măsuri în problemele majore ale politicii interne și externe Rațiunea de a fi a unui lucru = sensul, finalitatea existenței unui lucru; ceea ce justifică existența lui Suficientă = lege, principiu fundamental al gândirii formulat de G Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular Rațiunea de a fi a unui lucru = ceea ce justifică, motivează existența unui lucru Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat poate lua o măsură de interes general, trecînd peste interesul particular Rațiunea de a fi a unui lucru = ceea ce justifică, motivează existența unui lucru Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular Rațiunea de a fi a unui lucru = ceea ce justifică, motivează existența unui lucru ♦ ratiune de stat = teorie politică și diplomatică potrivit căreia interesele generale primează asupra oricăror considerente de drept sau morală ♦ ratiune a de a fi a unui lucru = ceea ce justifică existența unui lucru |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Rațiune |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A unge pe cineva la inimă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul rațiune are forma: rațiúni
