eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ratacit


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Rătăcit [ ră-tă-cit ]
VEZI SINONIME PENTRU rătăcit PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ratacit în mai multe dicționare

Definițiile pentru ratacit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂTĂCIT:
RĂTĂCÍT, -Ă, rătăciți, -te, adjectiv

1. Care a greșit, care a pierdut drumul. Dar Ștefan cel Mare, rătăcit prin văi, Dintr-un corn de aur cheamă bravii săi. BOLINTINEANU, O. 41.
       • figurat O fîșie nesfîrșită Dintr-o pînză pare calea, Printre holde rătăcită. COȘBUC, P. I 220. Și cînd flăcăi și fete vor secera la vară, În valuri mari de aur să-noate rătăciți. ALECSANDRI, P. A. 121.
       • (Substantivat) Haideți la sfat ca să cunoașteți pe străinul, Venit acuma proaspăt... un rătăcit pe mare. MURNU, O. 121.
♦ Smintit, eronat. Polcovnice! Tu mă sperii... Ești bolnav... Ești rătăcit. HASDEU, R. vezi 136.
♦ figurat Care se uită în gol, fără o țintă precisă; care vădește nedumerire, nesiguranță, lipsă de înțelegere, tulburare (a minții). Tudor Șoimaru ridică ochii rătăciți și-i îndreptă pe rînd asupra prietinilor lui. SADOVEANU, O. VII 64. Rîdică încet capul și, cu ochii stinși, se uită rătăcit, în toate părțile. HOGAȘ, M. N. 148. Cu ochii rătăciți pe lanurile tăiate felii, felii... se lăsa în dusul pașilor domoli. VLAHUȚĂ, O. A. 102.

2. Care s-a pierdut, s-a înstrăinat de ai săi; răzlețit. M-am simțit rătăcit și singur într-o lume care nu e a mea. RALEA, O. 139. Și nu crede că în lume, singurel și rătăcit, Nu-i găsi un suflet tînăr ce de tine-i îndrăgit. EMINESCU, O. I 80.
       • figurat Glasuri rătăcite trec prin geamuri sparte Și din uși închise, prin zidiri deșarte. EMINESCU, O. IV 364.
Forme diferite ale cuvantului ratacit: ratacit-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RĂTĂCIT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂTĂCIT:
RĂTĂCÍT, -Ă, rătăciți, -te, adjectiv

1. Care a greșit drumul sau a pierdut direcția; dezorientat.
♦ figurat Care greșește prin purtări, prin atitudine; cu mintea întunecată.
♦ figurat (Despre ochi, privire) Care se uită în gol, fără o țintă precisă; care exprimă nedumerire, nesiguranță, tulburare, absență.

2. Care s-a pierdut, s-a înstrăinat de ai săi; răzlețit.

– vezi rătăci.
Forme diferite ale cuvantului ratacit: ratacit-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RĂTĂCIT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂTĂCIT:
RĂTĂCÍT, -Ă, rătăciți, -te, adjectiv

1. Care a greșit drumul sau a pierdut direcția; dezorientat.
♦ figurat Care greșește prin purtări, prin atitudine; cu mintea întunecată.
♦ figurat (Despre ochi, privire) Care se uită în gol, fără o țintă precisă; care exprimă nedumerire, nesiguranță, tulburare, absență.

2. Care s-a pierdut, s-a înstrăinat de ai săi; răzlețit.

– vezi rătăci.
Forme diferite ale cuvantului ratacit: ratacit-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rătăcit
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rătăcit:
rătăcít, -ă adjectiv Care a perdut drumu: un drumeț rătăcit. figurat Care are ideĭ false: anarhiștiĭ îs niște rătăcițĭ. Întunecat, turburat: o minte rătăcită. Turburat, painjinit: o privire rătăcită. substantiv Un rătăcit.
Forme diferite ale cuvantului ratacit: ratacit-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

RĂTĂCIT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂTĂCIT:
RĂTĂCIT adjectiv

1. pierdut, răzlețit, răznit. (Oaie ratacit de turmă.)

2. izolat, pribeag, răzleț, singur, singuratic, solitar. (Se uita la un nor ratacit.) 3.* (figurat) întunecat, tulburat. (Cu mintea ratacit.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

RĂTĂCIT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂTĂCIT:
RĂTĂCÍT ratacittă (ratacitți, ratacitte)

1) vezi A RĂTĂCI și A SE RĂTĂCI.

2) figurat (despre ochi, privire etc.) Care este ațintit în gol; care vădește absență, dezorientare. /v. a (se) rătăci
Forme diferite ale cuvantului ratacit: ratacittă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

rătăcit
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rătăcit:
rătăcit a.

1. care a pierdut drumul mare;

2. înșelat în părerile sale;

3. turburat: ochi rătăciți.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

RĂTĂCIT
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂTĂCIT:
RĂTĂCÍT adjectiv verbal eronat, fals, greșit, inexact, neexact, nefondat, neîntemeiat.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

rătăcit
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rătăcit:
rătăcit adjectiv verbal ERONAT. FALS. GREȘIT. INEXACT. NEEXACT. NEFONDAT. NEÎNTEMEIAT.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

rătăcit
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rătăcit:
rătăcít substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rătăcit
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rătăcit:
rătăcít substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'RATACIT'
RĂTĂCÁNIERĂTĂCEÁLĂRĂTĂCÍRĂTĂCÍRERĂTĂCÍTRĂTĂCITÓRratáfiaratájRATAK

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rătăcit
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rătăcit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Oaie rătăcit de turmă.
Se uita la un nor rătăcit.
Cu mintea rătăcit.
RĂTĂCÍT rătăcittă rătăcitți, rătăcitte 1 vezi A RĂTĂCI și A SE RĂTĂCI.
Cu mintea rătăcit.

GRAMATICA cuvântului rătăcit?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rătăcit.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rătăcit poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul rătăcit sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE rătăcit?
Vezi cuvântul rătăcit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rătăcit?
[ ră-tă-cit ]
Se pare că cuvântul rătăcit are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rătăcit

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Literă moartă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
vinerea din ajunul paștelui, în care creștinii țin post sever, celebrând răstignirea lui isus hristos
numele unei cântări bisericești de la sfârșitul cununiei; figurat căsătorie
despre un tratat, o lege etc
arte care au ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app