|
Raşchetă [ raş-che-tă ] VEZI SINONIME PENTRU raşchetă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rascheta în mai multe dicționareDefinițiile pentru rascheta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a rașcheta (forma la infinitiv) A rașcheta conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru RAȘCHETĂ: RAȘCHÉTĂ (< italiana ) substantiv feminin 1. (tehnic) Unealtă de forma unei bare plate din oțel, cu unul sau cu ambele capete ascuțite și îndoite la 90°, folosită la răzuit. 2. (NAV.) Unealtă în formă de perie de bordaj, la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc, folosită la curățirea punții. 3. (construcții) Unealtă în formă de perie la care perii sunt înlocuiți cu cuie, folosită pentru a fasona, pe tencuieli proaspete, șanțuri mici, dese, dispuse regulat. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RAȘCHETĂ: RAȘCHÉTĂ, rașchete, substantiv feminin 1. Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua și rugina de pe o piesă metalică sau de pe un vas. 2. Perie având cuie în loc de peri și care servește la rașchetarea tencuielilor. 3. Unealtă în formă de perie de bordaj, la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc, folosită la curățarea punții. 4. Răzuitor pentru parchet. – Din italiana raschetto. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RAȘCHETĂ: RAȘCHÉTĂ, rașchete, substantiv feminin 1. Daltă încovoiată cu care se rade vopseaua și rugina de pe o piesă metalică sau de pe un vas. 2. Perie având cuie în loc de peri, care servește la rașchetarea tencuielilor. 3. Unealtă în formă de perie de bordaj, la care perii sunt înlocuiți cu o bucată prismatică de cauciuc, folosită la curățarea punții. 4. Răzuitor pentru parchet. – Din italiana raschetto. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RAȘCHETĂ: RAȘCHÉTĂ raschetae forme 1) Unealtă în formă de daltă încovoiată, folosită la răzuirea unor obiecte de metal ruginite sau vopsite. 2) Unealtă formată dintr-o lamă de oțel, cu mâner, folosită pentru răzuirea parchetului; țicling. 3) Perie având cuie în loc de peri, cu care se imprimă șanțuri mici (și dese) pe o tencuială proaspătă. /<it. raschietto, germana Raskette Forme diferite ale cuvantului rascheta: raschetae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RAȘCHETĂ: RAȘCHÉTĂ substantiv feminin 1. Daltă încovoiată cu care se răzuiește parchetul sau vopseaua de pe piesele metalice ce urmează să fie vopsite din nou ori se curăță scoicile și vegetația depuse pe bordajul carenei vaselor. 2. Unealtă în formă de perie, folosită la rașchetarea tencuielilor. [< germana Raskette, conform italiana raschietto]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RAȘCHETĂ: RAȘCHÉTĂ substantiv feminin 1. obiect în formă de daltă încovoiată cu care se răzuiește parchetul sau vopseaua de pe piesele metalice ce urmează să fie revopsite, ori se curăță bordajul navelor. 2. unealtă în formă de perie, la rașchetarea tencuielilor. (< limba franceza raschietto) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RAȘCHETA: RAȘCHETÁ, rașchetez, verb I. tranzitiv 1. A curăța de vopsea sau de rugină o piesă de metal sau un vas, cu ajutorul rașchetei (1). 2. A netezi cu rașcheta (2) o tencuială. 3. A rade parchetul cu rașcheta (4), pentru a-l curăța. – Din rașchetă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru rașcheta: rașcheta, rașchetez I. vezi t. (argoul lumii interlope) 1. a desfigura (pe cineva). 2. (poloneză) a-i proba (unui infractor) toate faptele penale de care se face vinovat. 3. a prinde, a aresta, a închide. II. vezi r. (glum.) a se tăia din greșeală cu lama în timpul rasului. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RAȘCHETA: RAȘCHETÁ, rașchetez, verb I. tranzitiv 1. A curăța de vopsea sau de rugină o piesă de metal sau un vas, cu ajutorul rașchetei (1). 2. A netezi cu rașcheta (2) o tencuială. 3. A rade parchetul cu rașcheta (4), pentru a-l curăța. – Din rașchetă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RAȘCHETA: RAȘCHETÁ verb I. trecut A curăța o piesă metalică, un parchet cu rașcheta. ♦ A freca o tencuială cu rașcheta pentru a-i da un aspect neted. [< rașchetă]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RAȘCHETA: RAȘCHETÁ verb trecut 1. a curăța o piesă metalică, un parchet etc. cu ajutorul rașchetei. 2. a netezi cu rașcheta (2) o tencuială. (< rașchetă) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rașcheta: rașchetá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu rașchetéz, persoana a treia singular: el / ea și plural rașcheteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru rașchetă: rașchétă (rașchéte), substantiv feminin – Răzuitoare. It. raschietto (Candrea). Forme diferite ale cuvantului rascheta: rașchéte Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rașchetă: rașchétă substantiv feminin, genitiv dativ articulat rașchétei; plural rașchéte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rașcheta: rașchetá (a rascheta) verb, indicativ prezent 3 rașcheteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rașchetă: rașchétă substantiv feminin, plural rașchéte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RASCHETA' RascalinarâșcăneánrâșcăneáncărăscetéscRAȘCHETÁRAȘCHETÁRERAȘCHETÁTrașchetatoáreRAȘCHETATÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rașchetă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rașchetă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RAȘCHÉTĂ rașchetăe forme 1 Unealtă în formă de daltă încovoiată, folosită la răzuirea unor obiecte de metal ruginite sau vopsite. Rașchetá a rașchetă verb, indicativ prezent 3 rașcheteáză. |
GRAMATICA cuvântului rașchetă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rașchetă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rașchetă poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE raşchetă? Vezi cuvântul raşchetă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul raşchetă?[ raş-che-tă ] Se pare că cuvântul raşchetă are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ; în sintagmele cameră paleală sau camera mantalei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|