 | as |
|
| Raritate [ ra-ri-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU raritate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului raritate în mai multe dicționareDefinițiile pentru raritate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RARITATE: RARITÁTE, rarități, substantiv feminin 1. Faptul de a fi rar, caracterul a ceea ce este rar. Un talent trebuie prețuit, dar mai ales trebuie prețuit un talent satiric; aici... poate să fie vorba de prețul rarității. GHEREA, ST. Hristos I 331. 2. Obiect, ființă, fenomen care se întîlnește rar; prin extensie ceea ce este excepțional, atrage atenția, constituie o curiozitate. Lîngă librăria «La papagalul de aur»... se află două case cu etaj, raritățile tîrgului. STANCU, despre 383. Milescu se uită lung la el, ca la o raritate omenească. despre ZAMFIRESCU, R. 153. Cum să nu fie raritate un călugăr care n-are nici caretă nici armăsari. NEGRUZZI, S. I 313. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RARITATE: RARITÁTE, (2) rarități, substantiv feminin 1. Faptul de a fi rar, caracterul a ceea ce este rar. 2. Obiect, ființă, fenomen care se întâlnește rar; prin extensie ceea ce este excepțional, atrage atenția, constituie o curiozitate. – Din latina raritas, -atis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RARITATE: RARITÁTE, (2) rarități, substantiv feminin 1. Faptul de a fi rar, caracterul a ceea ce este rar. 2. Obiect, ființă, fenomen care se întâlnește rar; prin extensie ceea ce este excepțional, atrage atenția, constituie o curiozitate. – Din latina raritas, -atis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru raritate: *raritáte forme (latina ráritas, -átis). Calitatea de a fi rar (nu frecŭent): raritatea unuĭ fenomen. Obĭect rar, care nu se vede des: un cabinet de raritățĭ. Starea lucruluĭ rar (nu dens): raritatea aeruluĭ în regiunile înalte. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RARITATE: RARITÁTE substantiv feminin 1. obiect, ființă, fenomen care se găsește foarte rar; (prin extensie) ceea ce este excepțional, ieșit din comun. 2. însușirea a ceea ce este rar. (< latina raritas) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RARITATE: RARITÁTE substantiv feminin 1. Caracterul a ceea ce este rar. 2. Lucru rar; (prin extensie) ceea ce este excepțional, ieșit din comun. [conform limba franceza rareté, italiana raritá, latina raritas]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru raritate: raritate forme 1. caracterul celor rare, mică cantitate; 2. ceeace se întâmplă rar; 3. lucru rar. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RARITATE: RARITÁTE raritateăți forme Caracter extrem de rar. /<lat. raritas, raritateatis, limba franceza rarité Forme diferite ale cuvantului raritate: raritateăți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru raritate: raritáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat rarității; (obiecte) plural rarități Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru raritate: raritáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat raritắții; (obiecte) plural raritắți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RARITATE: RARITATE substantiv curiozitate. (O raritate a naturii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RARITATE' RĂRÍTRÁRIȚĂRĂRIȚÁRERĂRIȚÁTRARITÁTERárițeleRĂRITOÁRERĂRITÚRĂRăroaia |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RARITATE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului raritate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RARITÁTE raritateăți forme Caracter extrem de rar. Raritas, raritateatis, limba franceza rarité. O raritate a naturii. |
GRAMATICA cuvântului RARITATE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului raritate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RARITATE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE raritate? Vezi cuvântul raritate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul raritate?[ ra-ri-ta-te ] Se pare că cuvântul raritate are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RARITATE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A bate maidanul sau maidanele?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul raritate are forma: rarități
