|
Răpunere [ ră-pu-ne-re ] VEZI SINONIME PENTRU răpunere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rapunere în mai multe dicționareDefinițiile pentru rapunere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂPUNERE: RĂPÚNERE, răpuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) răpune și rezultatul ei; pieire, moarte, înfrîngere, distrugere. I se rupea rărunchii împăratului de mîhnire pentru răpunerea ficii sale. ISPIRESCU, L. 395. • Locuţiune adverbiala Pe răpunere = cu mare intensitate, pe viață și pe moarte. La popasul al treilea începea cheful cu temei, pe răpunere. M. I. CARAGIALE, C. 61. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂPUNERE: RĂPÚNERE substantiv feminin (popular) Acțiunea de a (se) răpune și rezultatul ei; pieire, moarte; înfrângere, doborâre. – vezi răpune. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂPUNERE: RĂPÚNERE substantiv feminin (popular) Acțiunea de a (se) răpune și rezultatul ei; pieire, moarte; înfrângere, doborâre. – vezi răpune. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru răpunere: răpunere substantiv verbal ASASINARE. OMORÎRE. SUPRIMARE. UCIDERE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răpunere: răpúnere (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat răpúnerii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răpunere: răpúnere substantiv feminin, genitiv dativ articulat răpúnerii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RAPUNERE' răpuitoáreRĂPUITÓRrăpúnRĂPÚNERĂPÚNERERĂPUNZĂTÓRrápurăRÂPURÓSRĂPÚS |
GRAMATICA cuvântului răpunere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răpunere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul răpunere poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE răpunere? Vezi cuvântul răpunere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răpunere?[ ră-pu-ne-re ] Se pare că cuvântul răpunere are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL răpunere Inţelegi mai uşor cuvântul răpunere dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Pe răpunere = cu mare intensitate, pe viață și pe moarte |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL răpunere |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-l bate pe cineva de-i iese sau să-i iasă untul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|