 | as |
|
| Rablagi [ ra-bla-gi ] VEZI SINONIME PENTRU rablagi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rablagi în mai multe dicționareDefinițiile pentru rablagi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a răblăgi (forma la infinitiv) A răblăgi conjugat la timpul prezent:
|
| Alte etimologii românești dă următoarea definitie pentru rablagi: rablagi În BL, VII, p. 122, și, mai pe larg, în BL, XIV, p. 110, am explicat pe rablagiu prin rablă, poate sub influența lui damblagiu. Am arătat acolo că s-a format și un, verb, a se rablagi, care, sub influența lui bleg, a fost transformat în reblegi. Cîteva adaosuri sînt necesare. Mai întîi atestări: rablagit, la acad. Iorgu Iordan, SCL, XXIV, p. 713. în DLRM se adaugă variantele răblăgi, răblăgiu; răblăgi apare și la Udrescu, substantiv v, știolf. Tot la Udrescu găsim și rebleagă, reblegitură și rebeagă, pe care îl întîlnim și în Lex. regional II, p. 71 (din Roșiorii de Vede). Pe cît se pare, nu e numai încrucișare cu bleg, ci, așa cum presupuneam în articolul citat din BL, XIV, și. cu rebegi, a cărui origine nu e clară: CADE îl explică prin limba maghiară rebegni, ceea ce, pe drept cuvînt, nu a găsit asentimentul lui Tamás. Mai semnalez, în sfîrșit, varianta răblări, BL, IV, p. 68. Definiție sursă: Alte etimologii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RABLAGI: RABLAGÍ, rablagesc, verb IV. reflexiv (familial; despre obiecte) A se învechi, a se uza, a se deteriora (prin întrebuințare îndelungată); (despre ființe) a-și pierde puterile, vigoarea, sănătatea; a se ramoli. [Variante: răblăgí verb IV] – Din rablagiu (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RABLAGI: RABLAGÍ, rablagesc, verb IV. reflexiv (familial; despre obiecte) A se învechi, a se uza, a se deteriora (prin întrebuințare îndelungată); (despre ființe) a-și pierde puterile, vigoarea, sănătatea; a se ramoli. [Variante: răblăgí verb IV] – Din rablagiu (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RABLAGI: RABLAGÍ, rablagesc, verb IV. reflexiv (Familiar; despre obiecte) A se învechi, a se uza, a se deteriora; (despre ființe) a-și pierde puterile, a se ramoli. – Variantă: răblăgi verb IV. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rablagi: !rablagí (a se rablagi) (familial) (ra-bla-) verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se rablagéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se rablageá; conjunctiv prezent 3 să se rablageáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru rablagi: rablagi, rablagesc vezi r. 1. (despre obiecte) a se strica, a se uza 2. (despre ființe) a-și pierde puterile / vigoarea / sănătatea; a se ramoli Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rablagi: rablagí verb (silabe -bla-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rablagésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rablageá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural rablageáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru RABLAGI: RABLAGÍ, rablagésc, verb IV. reflexiv rablagi (rablagi; după Graur, prin încrucișare între rablă și damblagi) Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rablagi: rablagi verb vezi DEGRADA. DETERIORA. ÎNVECHI. RAMOLI. STRICA. UZA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂBLĂGI: RĂBLĂGÍ verb IV vezi rablagi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂBLĂGI: RĂBLĂGÍ verb IV vezi rablagi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂBLĂGI: RĂBLĂGÍ verb IV vezi rablagi. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'RABLAGI' rabiofobíeRÁBIȚRÂBIȚĂRÁBLĂRABLAGÍRABLAGÍTRABLAGÍUrăblăréscRĂBLĂRÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RĂBLĂGI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului răblăgi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii !rablagí a se rĂblĂgi familial ra-bla- verb reflexiv, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea se rablagéște, imperfect persoana a treia singular: el / ea se rablageá; conjunctiv prezent 3 să se rablageáscă. Reflexiv rĂblĂgi rĂblĂgi; după Graur, prin încrucișare între rablă și damblagi. |
GRAMATICA cuvântului RĂBLĂGI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răblăgi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RĂBLĂGI poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE rablagi? Vezi cuvântul rablagi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rablagi?[ ra-bla-gi ] Se pare că cuvântul rablagi are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RĂBLĂGI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da ceva peste cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
