eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție pustiitor


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Pustiitor [ pus-ti-i-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU pustiitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului pustiitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru pustiitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUSTIITÓR:
PUSTIITÓR, -OÁRE, pustiitori, -oare, adjectiv Care pustiește, care devastează; distrugător, nimicitor. După multe stăruinți... Stroe Vardaru i-a spus, spovedindu-și marea și pustiitoarea pasiune. C. PETRESCU, A. R. 35. Cine știe dacă, în această închipuire a poporului, nu e răsunetul depărtat al pustiitoarelor invazii. VLAHUȚĂ, R. P.

15.

– Variantă: (regional) pustietór, -oáre (ODOBESCU, S. I 202, RUSSO, S. 109) adjectiv
Forme diferite ale cuvantului pustiitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PUSTIITOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PUSTIITOR:
PUSTIITOR adjectiv devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, ruinător, (rar) prăpăditor, (învechit și popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, pustiicios, risipitor, ruinos. (Acțiunea pustiitor a vîntului.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PUSTIITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUSTIITÓR:
PUSTIITÓR, -OÁRE, pustiitori, -oare, adjectiv Care pustiește, devastează; distrugător, devastator, nimicitor. [ pronunție: -ti-i-]

– Pustii + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului pustiitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PUSTIITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUSTIITÓR:
PUSTIITÓR, -OÁRE, pustiitori, -oare, adjectiv Care pustiește, devastează; distrugător, devastator, nimicitor. [ pronunție: -ti-i-]

– Pustii + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului pustiitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PUSTIITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUSTIITÓR:
PUSTIITÓR pustiitoroáre (pustiitoróri, pustiitoroáre) Care pustiește; pârjolitor; devastator. Invazie pustiitoroare. [silabe -ti-i-] /a (se) pustii + sufix pustiitortor
Forme diferite ale cuvantului pustiitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

pustiitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pustiitor:
pustiitór (-ti-i-) adjectiv masculin, plural pustiitóri; forme singular și plural pustiitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

pustiitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pustiitor:
pustiitór adjectiv masculin, plural pustiitóri; forme singular și plural pustiitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

pustiitor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pustiitor:
pustiitor a. și m. care pustiește.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'PUSTIITOR'
PUSTIICIÓSPUSTIICIÚNEPUSTIÍREPUSTIÍTPUSTIITÓRPUȘTÍMEpustínicPUȘTÍSMPUSTÍU

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pustiitor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pustiitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Acțiunea pustiitor a vîntului.
PUSTIITÓR pustiitoroáre pustiitoróri, pustiitoroáre Care pustiește; pârjolitor; devastator.
Invazie pustiitoroare.
[silabe -ti-i-] /a se pustii + sufix pustiitortor.
Un incendiu pustiitor.

GRAMATICA cuvântului pustiitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pustiitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pustiitor poate fi: adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul pustiitor sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE pustiitor?
Vezi cuvântul pustiitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pustiitor?
[ pus-ti-i-tor ]
Se pare că cuvântul pustiitor are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pustiitor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Răsputere, răsputeri, substantiv feminin în locuțiune adverbiala din răsputeri sau rar din răsputere?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
tip de gramatică bazată pe metode potrivit cărora se pot descoperi o serie de reguli care permit obținerea tuturor enunțurilor posibile într-o limbă dintr-un număr limitat de structuri profunde, cu ajutorul unor transformări succesive
asclepiades
din toate puterile, cu toate forțele
a lua poziție de apărare; figurat a-și lua măsurile necesare pentru a nu fi surprins de ceva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app