 | as |
|
| Puică [ pu-i-că ] VEZI SINONIME PENTRU puică PE ESINONIME.COM definiția cuvântului puica în mai multe dicționareDefinițiile pentru puica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUICĂ: PUÍCĂ, puici, substantiv feminin 1. Pui de găină de parte femeiască, găină tînără, care abia a început a oua. Cînd își aducea ea aminte de puicile cele nadolence și baghete, de vinișorul din cramă, de răsipa ce s-a făcut. crăpa de ciudă. CREANGĂ, 6. A. 135. Du-te, zău, bărbate-n tindă Și te uită sus la grindă, Că-i o puică ș-un cocoș Și mi le scoboară jos. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 456. • Expresia: A face (sau a-i face cuiva) mîna (sau piciorul) puică = a strînge (sau a face să se strîngă) vîrfurile degetelor laolaltă. Încălță niște cipici de-i făcea piciorul puică, ISPIRESCU, la TDRG. 2. figurat Termen de dezmierdare pentru o fetiță, o fată, o femeie iubită. Ceea ce-mi spui, puica mamii, era să ți-o spun eu mai înainte. ISPIRESCU, L. 54. Iată! hora se-nvîrteste... Vină, puico, vină. ALECSANDRI, P. A. 57. Vai de biata inimioară, Ca și lunca geme, zbiară, Pentru-o puică bălăioară. ID. P. P. 225. 3. (Moldova) Boabă rămasă neînflorită cînd se prăjește porumbul pentru a face floricele (2). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PUICĂ: PUICĂ, Maricica (n. 1950, Iași), atletă română. Campioană olimpică (3.000 m) și medaliată cu bronz (1.500 m) la Los Angeles (1984). Campioană mondială la cros (Glasgow – 1978, Roma – 1982, New York – 1984). Multiplă recordmană mondială, europeană și națională și în alte probe (2.000 m, 1 milă). Ambasador național pe lângă C.I.O. pentru sport, toleranță și spirit sportiv. Forme diferite ale cuvantului puica: maricica Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PUICĂ: PUICĂ substantiv 1. – moșn. (16 B VI 326); fam, (Drag 129); Puica b., ard. (Paș); Puic/escu, M. ș.a. (Î Div); -ești substantiv (Glos). 2. Puican act. 3. Puicuș, Ioan (RI I 22). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUICĂ: PUÍCĂ, puici, substantiv feminin 1. Pui1 de găină de sex femeiesc; găină tânără. 2. (popular) Termen de dezmierdare pentru o fată sau o femeie (iubită). – Pui1 + sufix -că. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUICĂ: PÚICĂ, puici, substantiv feminin 1. Pui1 de găină de sex femeiesc; găină tânără. 2. Termen de dezmierdare pentru o fată sau o femeie (iubită). – Pui1 + sufix -că. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru puică: puică forme 1. găină mică; 2. termen de gingășie: puică dragă; 3. plural grăunțe neînflorite printre cocoșei. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUICĂ: PÚICĂ puicaci forme 1) Găină tânără (care încă nu se ouă). 2) figurat Fată sau femeie iubită. /pui + sufix puicacă Forme diferite ale cuvantului puica: puicaci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru puică: púică (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat púicii; plural puici Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru puică: púică substantiv feminin, genitiv dativ articulat púicii; plural puici Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru puică: puică substantiv verbal COPIL. CURCĂ. LOSTRIȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PUICA' puiándrăPUIÁNDRUpuiáțăpuícPÚICĂPUICA-PÓPIIpuicánăpuicárpuichíță |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL puică Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului puică dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PÚICĂ puicăci forme 1 Găină tânără care încă nu se ouă. /pui + sufix puicăcă. |
GRAMATICA cuvântului puică? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului puică. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul puică poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE puică? Vezi cuvântul puică desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul puică?[ pu-i-că ] Se pare că cuvântul puică are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL puică Inţelegi mai uşor cuvântul puică dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A face sau a-i face cuiva mîna sau piciorul puică = a strînge sau a face să se strîngă vîrfurile degetelor laolaltă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL puică |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cu un cap mai sus?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul puică are forma: puici
