|
Psiholog [ psi-ho-log ] VEZI SINONIME PENTRU psiholog PE ESINONIME.COM definiția cuvântului psiholog în mai multe dicționareDefinițiile pentru psiholog din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PSIHOLÓG: PSIHOLÓG, -OÁGĂ, psihologi, -oage, substantiv m_ și forme 1. Observator fin, dotat cu capacitatea de a sezisa și a analiza viața sufletească a omului; cunoscător al psihologiei omenești. Toți au căzut de acord: sînt cel mai mare talent, cel mai puternic creator de viață, cel mai fin psiholog. C. PETRESCU, C. vezi 24. 2. Persoană specializată în studiul psihologiei. Forme diferite ale cuvantului psiholog: -oÁgĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PSIHOLÓG: PSIHOLÓG, -Ă, psihologi, -ge, substantiv masculin și forme 1. (Rar la forme) Observator fin, dotat cu capacitatea de a sesiza și de a analiza viața sufletească a cuiva; cunoscător al sufletului omenesc. 2. Persoană specializată în studiul psihologiei. – Din limba franceza psychologue. Forme diferite ale cuvantului psiholog: psiholog-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PSIHOLÓG: PSIHOLÓG, -Ă, psihologi, -ge, substantiv masculin și forme 1. Observator fin, dotat cu capacitatea de a sesiza și de a analiza viața sufletească a cuiva; cunoscător al sufletului omenesc. 2. Persoană specializată în studiul psihologiei. – Din limba franceza psychologue. Forme diferite ale cuvantului psiholog: psiholog-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PSIHOLÓG: PSIHOLÓG, -Ă substantiv masculin și forme 1. Observator fin al caracterului omenesc; cunoscător al firii omului. 2. Specialist în psihologie. [< limba franceza psychologue]. Forme diferite ale cuvantului psiholog: psiholog-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru psiholog: *psihológ, -oágă substantiv (vgr. psyhé, suflet, și logos, cuvînt). filozofie Persoană care se ocupă de psihologie. Cunoscător al sufletuluĭ oamenilor. Forme diferite ale cuvantului psiholog: -oágă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PSIHOLÓG: PSIHOLÓG psihologgă (psihologgi, psihologge) m. și forme 1) Specialist în psihologie. 2) Persoană care cunoaște psihicul omenesc. /<fr. psychologue Forme diferite ale cuvantului psiholog: psihologgă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PSIHOLÓG: PSIHOLÓG, -Ă substantiv masculin forme 1. observator fin, bun cunoscător al sufletului omenesc. 2. specialist în psihologie. (< limba franceza psychologue) Forme diferite ale cuvantului psiholog: psiholog-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru psiholog: psihológ substantiv masculin, plural psihológi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru psiholog: psihológ substantiv masculin, plural psihológi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PSIHOLOG' PSIHOLÉPTICPSIHOLINGVÍSTPSIHOLINGVÍSTICPSIHOLINGVÍSTICĂPSIHOLÓGpsihológăPSIHOLÓGICpsihologicéscPSIHOLOGICÉȘTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL psiholog Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului psiholog dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PSIHOLÓG psihologgă psihologgi, psihologge m. |
GRAMATICA cuvântului psiholog? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului psiholog. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul psiholog poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE psiholog? Vezi cuvântul psiholog desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul psiholog?[ psi-ho-log ] Se pare că cuvântul psiholog are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Instituție bugetară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|