 | as |
|
| Provoca [ pro-vo-ca ] VEZI SINONIME PENTRU provoca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului provoca în mai multe dicționareDefinițiile pentru provoca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a provoca (forma la infinitiv) A provoca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROVOCA: PROVOCA verb 1. a agita, a ațîța, a incita, a instiga, a întărîta, a stîrni, a tulbura, (popular) a sumuța, (învechit și regional) a scorni, (regional) a smomi, a zădărî, (figurat) a asmuți, a monta. (El provoca masele.) 2. a asmuți, a ațîța, a hărțui, a întărîta, a stîrni, (popular) a sumuța, a zădărî, (Moldova și Bucovina) a hărăți. (A provoca cîinii.) 3. a chema, a invita, (învechit) a provocarisi. (Îl provoca la luptă.) 4. a cauza, a crea, a da, a determina, a face, a pricinui, a produce, a stîrni. (Injecția i-a provoca o senzație de înviorare.) 5. a cauza, a pricinui, a produce, (popular) a cășuna, (învechit) a trage. (A provoca cuiva o supărare.) 6. a aduce, a cauza, a pricinui, a produce. (A provoca mari daune întreprinderii.) 7. a cauza, a declanșa, a determina, a dezlănțui, a genera, a isca, a naște, a pricinui, a prilejui, a produce, a stîrni, (învechit și regional) a scorni, (învechit) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a provoca discuții furtunoase.) 8. a isca, a naște, a produce, a ridica, a stîrni. (Expoziția a provoca multe discuții.) 9. a deștepta, a produce, a solicita, a stîrni, a suscita, a trezi. (Cartea provoca un mare interes.) 10. a (se) face, a (se) produce, a (se) stîrni. (Vestea a provoca vîlvă.) 11. a lăsa, a produce. (I-a provoca o vie impresie.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROVOCA: PROVOCÁ, provóc, verb I. tranzitiv 1. A ațîța, a întărîta, a excita. (Glumeț) Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vîrf de trestie, Ca să ție-o cuvîntare In această chestie. Dar broscoii din răstoacă îl insultă-n pauze Și din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. TOPÎRCEANU, P. 35. ♦ A împinge pe cineva la acte reprobabile; a instiga. A provoca la ceartă. 2. A avea ca urmare; a determina, a cauza, a prilejui. Dacă critica mea va fi... nedemnă și nepotrivită pentru scrierea ce a provocat-o, rușinea va rămînea numai pe seama mea. ODOBESCU, S. III 10. • Expresia: A provoca mila cuiva vezi milă1 (1). ♦ A produce intenționat un eveniment, o întîmplare; a stîrni. A provocat scandal. 3. A chema, a invita (pe cineva) la o întrecere, la un joc. • Expresia: A provoca la duel = a chema pe cineva să se bată în duel. Octave provoacă la duel pe amicul său și-l rănește în luptă. GHEREA, ST. Hristos II 327. • (În contexte figurate) Trebuia să ne cunoaștem și să-l provoc la un înverșunat duel dialectic și științific. GALACTION, O. I 230. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROVOCA: PROVOCÁ, provóc, verb I. tranzitiv 1. A ațâța, a întărâta, a incita pe cineva (sfidându-l); specializare (juridic) a aduce pe cineva (prin acte de violență, lezarea demnității sau alte fapte ilicite) într-o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni. 2. A avea drept urmare; a determina, a constitui, a cauza, a prilejui, a pricinui. ♦ specializare A produce intenționat un eveniment, un proces, un fenomen; a stârni. 3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere. – Din limba franceza provoquer, latina provocare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROVOCA: PROVOCÁ, provóc, verb I. tranzitiv 1. A ațâța, a întărâta, a incita pe cineva (sfidându-l); specializare (juridic) a aduce pe cineva (prin acte de violență, lezarea demnității sau alte fapte ilicite) într-o stare de surescitare favorabilă comiterii unei infracțiuni. 2. A avea drept urmare; a determina, a constitui, a cauza, a prilejui, a pricinui. ♦ specializare A produce intenționat un eveniment, un proces, un fenomen; a stârni. 3. A chema, a invita pe cineva să participe la o competiție, la o întrecere. – Din limba franceza provoquer, latina provocare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROVOCA: PROVOCÁ verb I. trecut 1. A întărâta, a ațâța. ♦ A împinge (pe cineva) în acțiuni nesocotite sau necinstite; a instiga. 2. A cauza, a determina. ♦ A produce ceva cu intenție; a stârni. 3. A chema la luptă, la o întrecere, la o discuție etc. [P.i. provóc, 3,6 -oácă. / < limba franceza provoquer, italiana , latina provocare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROVOCA: PROVOCÁ verb trecut 1. a îndemna, a stimula printr-un act de sfidare; a ațâța, a instiga. 2. a cauza, a determina. 3. a chema la luptă, la o întrecere etc. (< limba franceza provoquer, latina provocare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru provoca: provocá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu provóc, persoana a treia singular: el / ea și plural provoácă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru provoca: provocá (a provoca) verb, indicativ prezent 3 provoácă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PROVOCA: PROVOCÁ verb vezi raporta, referi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru provoca: provoca verb vezi RAPORTA. REFERI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PROVOCA' PROVIZÓRIUPROVIZÓRNICpróvlimăprovócPROVOCÁprovocábilPROVOCĂLUÍPROVOCĂLUÍREPROVOCĂLUÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL provoca Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului provoca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii El provoca masele. A provoca cîinii. Îl provoca la luptă. Injecția i-a provoca o senzație de înviorare. A provoca cuiva o supărare. A provoca mari daune întreprinderii. Atitudinea lui a provoca discuții furtunoase. Expoziția a provoca multe discuții. Cartea provoca un mare interes. Vestea a provoca vîlvă. I-a provoca o vie impresie. Îl provoca la luptă. Injecția i-a provoca o senzație de înviorare. A provoca cuiva o supărare. Expoziția a provoca multe discuții. Vestea a provoca vâlvă. I-a provoca o vie impresie. Provocá a provoca verb, indicativ prezent 3 provoácă. |
GRAMATICA cuvântului provoca? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului provoca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul provoca poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE provoca? Vezi cuvântul provoca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul provoca?[ pro-vo-ca ] Se pare că cuvântul provoca are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL provoca Inţelegi mai uşor cuvântul provoca dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A provoca la duel = a chema pe cineva să se bată în duel |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL provoca |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Calea-valea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul provoca se conjugă: ei ele provoácă
