eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție protocol


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Protocol [ pro-to-col ]
VEZI SINONIME PENTRU protocol PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului protocol în mai multe dicționare

Definițiile pentru protocol din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROTOCÓL:
PROTOCÓL, protocoale, substantiv neutru

1. Act, document care conține hotărîrile luate la o conferință internațională și care are valoarea unui acord internațional; (astăzi rar) document sau proces-verbal cuprinzînd concluziile unor dezbateri sau consemnarea discuțiilor anumitor ședințe. Ei, acum la lucru: să ne împărțim materialul. Eu revăd protocolul privitor la capitolul

I. BARANGA,

I. 181. Protocolul ședinței poartă concluziunile acestei dezbateri. ODOBESCU, S. I 491. Înseși protocoalele Comisiunii Centrale vă vor dovedi tot adevărul, tot golul adevăr. KOGĂLNICEANU, S. A. 123.

2. (Învechit) Formular oficial folosit de autorități; prin extensie registru, catastif.

3. (Numai la sg.) Regulă de ceremonial care trebuie respectată în raporturile diplomatice sau cu prilejul unor acte solemne; serviciu pe lîngă o instituție, însărcinat cu luarea dispozițiilor privitoare la ceremonial. Șef al protocolului.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PROTOCÓL
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROTOCÓL:
PROTOCÓL substantiv neutru

1. Regulă de ceremonial folosită la anumite acte cu caracter solemn sau în relațiile diplomatice.
♦ Serviciu pe lângă instituții superioare, însărcinat cu luarea măsurilor privitoare la ceremonial.

2. Act suplimentar al unui tratat prin care se stabilește modul de aderare la un acord preexistent, sunt formulate anumite rezerve sau interpretări, se stipulează prelungirea ori modul de aplicare a unui acord existent etc.
♦ Document, proces-verbal, dezbatere în cadrul unei conferințe internaționale, al unei dezbateri, al unor tratative.
♦ Document în care se consemnează schimbul sau depunerea instrumentelor de ratificare.
♦ Document, act diplomatic care cuprinde consemnarea unor hotărâri sau a unei înțelegeri privind mai multe state. [plural -oale, -oluri. / < limba franceza protocole, conform latina protocollum, greacă protokollon].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PROTOCÓL
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROTOCÓL:
PROTOCÓL substantiv neutru

1. totalitatea formelor și practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale în relațiile diplomatice.
       • serviciu însărcinat cu luarea măsurilor privitoare la ceremonial.

2. document care consemnează dezbaterile purtate în cadrul unui congres, al unei conferințe internaționale, al unor tratative.
       • act suplimentar al unui tratat prin care se stabilește modul de aderare la un acord preexistent.

3. înțelegere internațională încheiată în diferite domenii.
       • document în care se consemnează schimbul instrumentelor de ratificare, încheierea unor tratative.

4. (informatică) convenție hardware și software de schimb a informațiilor între două sisteme. (< limba franceza protocole, germana Protokoll, latina protocollum, greacă protokollon)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

PROTOCÓL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROTOCÓL:
PROTOCÓL, protocoale, substantiv neutru

1. Act, document în care sunt consemnate rezoluțiile unei adunări, ale unor dezbateri, ale unei conferințe internaționale; document diplomatic cu valoarea unui acord internațional, care cuprinde hotărârile luate la o conferință internațională.

2. (învechit și regional) Formular oficial folosit pentru acte publice; prin extensie registru, catastif.

3. (La sg.) Totalitatea formelor și a practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale în relațiile diplomatice; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a ceremonialului.
♦ prin generalizare Reguli (de conduită) care trebuie respectate în societate.

– Din limba franceza protocole, germana Protokoll.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PROTOCÓL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROTOCÓL:
PROTOCÓL, protocoale, substantiv neutru

1. Act, document în care sunt consemnate rezoluțiile unei adunări, ale unor dezbateri, ale unei conferințe internaționale; document diplomatic cu valoarea unui acord internațional, care cuprinde hotărârile luate la o conferință internațională.

2. (învechit și regional) Formular oficial folosit pentru acte publice; prin extensie registru, catastif.

3. (La sg.) Totalitatea formelor și a practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale în relațiile diplomatice; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a ceremonialului.
♦ prin generalizare Reguli (de conduită) care trebuie respectate în societate.

– Din limba franceza protocole, germana Protokoll.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PROTOCÓL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PROTOCÓL:
PROTOCÓL protocoloále n.

1) Ceremonial obișnuit în relațiile diplomatice sau cu ocazia unor acte solemne; etichetă.

2) Act oficial în dreptul internațional.

3) Regulă de comportare în societate. /<fr. protocole, germana Protokoll
Forme diferite ale cuvantului protocol: oále

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

protocol
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru protocol:
protocól (-luri), substantiv neutru

– Ceremonial, proces-verbal. în franceză protocole.

– derivat protocolar, adjectiv, din limba franceza protocolaire; protocoli (variantă (îm)protocola), verb (a include într-un protocol), din germana protokollieren.
Forme diferite ale cuvantului protocol: -luri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

protocol
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru protocol:
protocol n.

1. formular pentru redactarea actelor publice:

2. proces-verbal al deliberațiunilor unui congres, al unei conferințe diplomatice.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PROTOCOL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROTOCOL:
PROTOCOL substantiv ceremonial, ceremonie, etichetă, regulă, ritual, rînduială, tipic, (rar) rit, (învechit) politică. (Conform protocol de la curte...)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

protocol
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru protocol:
protocol substantiv verbal CATASTIF. CONDICĂ. PROCES-VERBAL. REGISTRU.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

protocol
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru protocol:
protocól substantiv neutru, (acte) plural protocoále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

protocol
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru protocol:
protocól substantiv neutru, (acte) plural protocoále
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PROTOCÓL
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PROTOCÓL:
PROTOCÓL substantiv verbal ceremonial.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'PROTOCOL'
PROTOCLORÚRĂPROTOCLORURÁTPROTOCÓCPROTOCOCÁLEPROTOCÓLPROTOCOLÁRprotocoláreprotocolarménteprotocolésc

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PROTOCÓL
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului protocol dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PROTOCÓL protocÓloále n.
Conform protocÓl de la curte.

GRAMATICA cuvântului PROTOCÓL?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului protocol.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PROTOCÓL poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul PROTOCÓL sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul protocol are forma: protocoále
VEZI PLURALUL pentru PROTOCÓL la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE protocol?
Vezi cuvântul protocol desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul protocol?
[ pro-to-col ]
Se pare că cuvântul protocol are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PROTOCÓL

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagma castel de apă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
oraș în sudul egiptului, pe nil, la nord de luxor
cele patru părți ridicate ale bulbului rahidian
construcție specială în formă de turn care servește ca rezervor de apă
specie de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app