 | as |
|
| Promitere [ pro-mi-te-re ] VEZI SINONIME PENTRU promitere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului promitere în mai multe dicționareDefinițiile pentru promitere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROMITERE: PROMÍTERE, promitem, substantiv feminin Acțiunea de a promite; (concretizat, rar) promisiune. Această promitere e foarte prețioasă pentru mine. ALECSANDRI, S. 163. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru promitere: promitere substantiv verbal ANGAJAMENT. ASIGURARE. CUVÎNT. FĂGĂDUIALĂ, FĂGĂDUINȚĂ. LEGĂMÎNT. PROMISIUNE. VORBĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROMITERE: PROMÍTERE, promiteri, substantiv feminin Acțiunea de a promite și rezultatul ei; promisiune. – vezi promite. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROMITERE: PROMÍTERE, promiteri, substantiv feminin Acțiunea de a promite și rezultatul ei; promisiune. – vezi promite. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROMITERE: PROMÍTERE substantiv feminin Acțiunea de a promite și rezultatul ei; promisiune. [< promite]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru promitere: promítere substantiv feminin, plural promíteri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PROMITERE' PROMISÓRIUPROMÍTPROMIȚĂTÓRPROMÍTEPROMÍTEREpromítiepromitiruíPRÓMOPROMOÁRĂ |
GRAMATICA cuvântului promitere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului promitere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul promitere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE promitere? Vezi cuvântul promitere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul promitere?[ pro-mi-te-re ] Se pare că cuvântul promitere are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL promitere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala din sau de, rar, pentru politețe?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul promitere are forma: promíteri
