eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție promite


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Promite [ pro-mi-te ]
VEZI SINONIME PENTRU promite PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului promite în mai multe dicționare

Definițiile pentru promite din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a promite
Verbul: a promite (forma la infinitiv)
A promite conjugat la timpul prezent:
  • eu promit
  • tu promiți
  • el ea promite
  • noi promitem
  • voi promiteți
  • ei ele promit
VEZI VERBUL a promite CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROMITE:
PROMÍTE, promít, verb

III. tranzitiv

1. A se angaja, a-și lua obligația de a face ceva; a face promisiuni, a făgădui. Promite-mi că n-ai să iuți ecuațiile de gradul al treilea. Promite-mi c-ai să înveți. Promite-mi c-ai să treci corigența. SEBASTIAN, T. 182. Remite-i din parte-mi cărțile ce i-am fost promis. CARAGIALE, O. VII

4. În toată ziua el îi promitea că taina sufletului său își va avea sfîrșitul, că el o va lua de soție, că o soartă aurită o așteaptă. EMINESCU, N. 40.

2. figurat A lăsa să se prevadă, să se spere, a deschide o perspectivă favorabilă. Căutau a găsi verb reflexiv:eo altă carieră care le promitea cel puțin un adăpost și o bucată de pîne la bătrîneță. NEGRUZZI, S. I 346.
       • absolut Un copil care promite.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

promite
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru promite:
promíte (promít, promís), verb

– A făgădui. în franceză promettre, conjug. ca a trimite.

– derivat promisiune, substantiv feminin, din limba franceza promesse tratat ca mission față de mettre, admission față de admettre etc.; promițător, adjectiv (care promite); compromite, verb, din limba franceza compromettre; compromis, substantiv neutru, din limba franceza compromis.
Forme diferite ale cuvantului promite: promít promí
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

PROMITE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROMITE:
PROMÍTE, promít, verb

III. tranzitiv

1. A-și lua obligația de a face ceva; a face promisiuni, a făgădui.

2. figurat A îndreptăți speranțele; a prezenta perspectivele favorabile.

– Din latina promittere, limba franceza promettre.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PROMITE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROMITE:
PROMÍTE, promít, verb

III. tranzitiv

1. A-și lua obligația de a face ceva; a face promisiuni, a făgădui.

2. figurat A îndreptăți speranțele; a prezenta perspectivele favorabile.

– Din latina promittere, limba franceza promettre.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PROMITE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROMITE:
PROMITE verb a se angaja, a făgădui, a se îndatora, a se însărcina, a se obliga, (învechit și regional) a jurui, a se prinde, (învechit) a se adeveri, a se apuca, (figurat) a se lega. (promite să facă următoarele...)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

promite
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru promite:
promite vezi

1. a făgădui, a se îndatora de a zice, a face sau a da ceva;

2. a asigura că va fi ceva: îți promit că va reveni;

3. a da speranțe: acest copil promite mult.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PROMITE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROMITE:
PROMÍTE verb

III. trecut

1. A se angaja, a-și lua obligația, a făgădui.

2. (figurat) A da speranțe; a asigura. [P.i. promít. / < latina promittere, conform limba franceza promettre].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PROMITE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROMITE:
PROMÍTE verb trecut

1. a-și lua obligația, a se angaja; a făgădui.

2. (figurat) a da speranțe; a oferi perspective promițătoare. (< latina promittere, limba franceza promettre)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

promite
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru promite:
promíte verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele promít, persoana întâi plural: noi promítem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu promiséi, persoana întâi plural: noi promíserăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural promítă; participiu promís
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

promite
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru promite:
promíte (a promite) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele promít, persoana întâi plural: noi promítem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu promiséi, persoana întâi plural: noi promíserăm; conjunctiv prezent 3 să promítă; participiu promís
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

promite
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru promite:
promite verb vezi ANTICIPA. ANUNȚA. PREVESTI. VESTI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PROMITE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PROMITE:
PROMÍTE verb vezi angaja.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'PROMITE'
promișléniePROMISÓRIUPROMÍTPROMIȚĂTÓRPROMÍTEPROMÍTEREpromítiepromitiruíPRÓMO

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PROMITE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului promite dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Promite să facă următoarele.
Promíte a promite verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele promít, persoana întâi plural: noi promítem, perfectul simplu persoana întâi singular: eu promiséi, persoana întâi plural: noi promíserăm; conjunctiv prezent 3 să promítă; participiu promís.

GRAMATICA cuvântului PROMITE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului promite.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PROMITE poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul PROMITE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE promite?
Vezi cuvântul promite desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul promite?
[ pro-mi-te ]
Se pare că cuvântul promite are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PROMITE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Bine sau rău intenționat?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a ocoli pe cineva sau ceva, a merge de jur-împrejur
a începe, a aborda un subiect
despre oameni cu intenții bune sau rele, urmărind scopuri bune sau rele
a sta țeapăn, prostit, aiurit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app