 | as |
|
| Profera [ pro-fe-ra ] VEZI SINONIME PENTRU profera PE ESINONIME.COM definiția cuvântului profera în mai multe dicționareDefinițiile pentru profera din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a profera (forma la infinitiv) A profera conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROFERA: PROFERÁ, proferez, verb I. tranzitiv A rosti, a pronunța (mai ales injurii, amenințări etc.). Îi oprise vitele, proferînd înjurături răcoritoare și patriarhale. CĂLINESCU, E. 22. Mulțimea asta care cu un minut înainte proferase strigătul de «moarte!» făcu gestul de iertare. ANGHEL-IOSIF, C. L. 40. Nu mă voi plînge, nu voi profera blesteme în contra soartei și a oamenilor! CARAGIALE, O. VII 105. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROFERA: PROFERÁ, proferez, verb I. tranzitiv (livresc) A rosti, a pronunța (cu voce ridicată) blesteme, amenințări etc. [prezent industrie și: profér] – Din limba franceza proférer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROFERA: PROFERÁ, proferez, verb I. tranzitiv (livresc) A rosti, a pronunța (cu voce ridicată) blesteme, amenințări etc. [prezent industrie și: profér] – Din limba franceza proférer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROFERA: PROFERÁ verb I. trecut A spune, a rosti injurii, amenințări etc. [< limba franceza proférer, conform latina proferre – a purta înainte]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru profera: proferá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu proferéz/profér, persoana a treia singular: el / ea și plural profereáză/proféră Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROFERA: PROFERÁ verb trecut a spune, a rosti injurii, blesteme, amenințări. (< limba franceza proférer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROFERA: PROFERA verb (grecism învechit) a proferisi. (A profera un blestem.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru profera: !proferá (a profera) (livresc) verb, indicativ prezent 3 profereáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PROFERA' PROFÁZĂPROFECTÍCIEPROFEMINÍSTproférPROFERÁPROFERÁREPROFERISÍPROFERISÍREPROFERISÍT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL profera Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului profera dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A profera un blestem. A profera un blestem. !proferá a profera livresc verb, indicativ prezent 3 profereáză. |
GRAMATICA cuvântului profera? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului profera. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul profera poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE profera? Vezi cuvântul profera desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul profera?[ pro-fe-ra ] Se pare că cuvântul profera are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL profera |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: încolo?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul profera se conjugă: ei ele profereáză/proféră
