eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție proclet


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Proclet [ pro-clet ]
VEZI SINONIME PENTRU proclet PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului proclet în mai multe dicționare

Definițiile pentru proclet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROCLET:
PROCLÉT, -Ă, procleți, -te, adjectiv

1. (Obișnuit în imprecații; mai ales substantivat) Blestemat, afurisit, ticălos, mișel, infam. A împrumutat procletul bani pentru nunta unei fiice și nici nuntă n-a făcut. SADOVEANU, N. forme 185. Nu-l cunoscu că este zmeu, cînd îl văzu, atît de bine știu procletul a se schimba. ISPIRESCU, L. 124. Acum, în clipă, să se aleagă unul dintre voi, care să meargă și să afurisească pe acest proclet și verb reflexiv:ăjmaș cumplit. CREANGĂ, P. 57.

2. Grozav, strașnic, cumplit. Parcă niciodată nu-l nemerise atîta de proclet pe boierul Miron, încît a fost bucuros cînd l-a dat afară. REBREANU, R. I 98. După atîta zoală-l cuprinse un somn așa de proclet, de adormi ca mort. RETEGANUL, P. III 28.
       • (Adverbial) Auzindu-l, Ion răcni și mai proclet. REBREANU,

I. 91.
Forme diferite ale cuvantului proclet: proclet-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PROCLET
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROCLET:
PROCLÉT, -Ă, procleți, -te, adjectiv

1. (învechit; adesea substantivat) Care a fost excomunicat, anatemizat, blestemat; eretic; prin extensie păgân, necredincios.

2. (regional; adesea substantivat) Ticălos, rău, păcătos, ipocrit.

3. (regional) Grozav, strașnic, cumplit.

– Din limba bulgară proklet.
Forme diferite ale cuvantului proclet: proclet-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PROCLET
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROCLET:
PROCLÉT, -Ă, procleți, -te, adjectiv

1. (învechit; adesea substantivat) Care a fost excomunicat, anatemizat, blestemat; eretic; prin extensie păgân, necredincios.

2. (regional; adesea substantivat) Ticălos, rău, păcătos, ipocrit.

3. (regional) Grozav, strașnic, cumplit.

– Din limba bulgară proklet.
Forme diferite ale cuvantului proclet: proclet-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

proclet
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru proclet:
próclet, -ă substantiv (sîrb. próklet, vechea slavă proklentŭ, blestemat, despre klenti, a blestema; limba bulgară proklét, limba rusă proklĕátyĭ). Vechĭ. Afurisit, blestemat, sacrileg, nelegĭuit.

– Și tríclet și tréclet (sîrb. tri-klet, vechea slavă triklentŭ, de treĭ orĭ afurisit).
Forme diferite ale cuvantului proclet: proclet-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

proclet
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru proclet:
proclet a. blestemat: când auziră faptele cele proclete ale fraților ISP. [Vechiu-rom. proclet, anatematizat («afurisit și proclet») = limba rusă PROKLĬATIĬ]. ║ m.

1. scelerat: deci să piară orice proclet! AL.;

2. se zice în batjocură de țigani.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PROCLET
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PROCLET:
PROCLÉT proclettă (procletți, proclette) și substantival

1) rel. Care a fost anatemizat de biserică; afurisit; excomunicat.

2) Care se ține numai de rele; cu purtări rele; afurisit. /<sl. prokletu
Forme diferite ale cuvantului proclet: proclettă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

proclet
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru proclet:
proclet adjectiv, substantiv verbal ABJECT. INFAM. JOSNIC. MIȘEL. MIZERABIL. MÎRȘAV. NEDEMN. NELEGIUIT. NEMERNIC. NETREBNIC. TICĂLOS.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PROCLET
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PROCLET:
PROCLÉT adjectiv verbal afurisit, anatemizat, blestemat, duplicitar, excomunicat, fals, fariseic, necredincios, păgân.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

proclet
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru proclet:
proclet adjectiv verbal AFURISIT. ANATEMIZAT. BLESTEMAT. DUPLICITAR. EXCOMUNICAT. FALS. FARISEIC. NECREDINCIOS. PĂGÎN.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PROCLET
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PROCLET:
PROCLÉT substantiv, adjectiv verbal fățarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

proclet
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru proclet:
proclet substantiv, adjectiv verbal FĂȚARNIC. IPOCRIT. MINCINOS. PERFID. PREFĂCUT. ȘIRET. VICLEAN.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

proclet
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru proclet:
proclét (învechit, regional) (pro-clet) adjectiv masculin, plural procléți; forme proclétă, plural procléte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

proclet
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru proclet:
proclét adjectiv masculin (silabe -clet), plural procléți; forme singular proclétă, plural procléte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PROCLET'
PROCLAMATÓRProcleprocleciúneProclesPROCLÉTproclețélPROCLEȚÉNIEPROCLEȚÍPROCLEȚÍE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL proclet
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului proclet dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PROCLÉT proclettă procletți, proclette și substantival 1 rel.

GRAMATICA cuvântului proclet?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului proclet.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul proclet poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul proclet sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE proclet?
Vezi cuvântul proclet desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul proclet?
[ pro-clet ]
Se pare că cuvântul proclet are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL proclet
Inţelegi mai uşor cuvântul proclet dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Proclet, anatematizat «afurisit și proclet» = limba rusă PROKLĬATIĬ

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL proclet

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Gura satului sau a mahalalei?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
în mod abstract, speculativ
a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere
persoană care născocește vorbe, bârfeli, intrigi
din depărtări
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app