 | as |
|
| Prinos [ pri-nos ] VEZI SINONIME PENTRU prinos PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prinos în mai multe dicționareDefinițiile pentru prinos din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRINÓS: PRINÓS, prinosuri, substantiv neutru 1. (Mai ales în antichitate) Dar oferit divinității ( vezi ofrandă, jertfă); prin extensie plocon dat unui stăpînitor. Și lui Apolon închină jertfiri. Numai de capre și boi lîngă marea în veci mișcătoare; Iară prinosul la cer ajungea-n rotocoale de fumuri. MURNU, I. 12. Marele vistier îi dus la vodă, cu prinosul obicinuit. – Dar știu; cu ploconul bănesc. ALECSANDRI, T. 1387. • (Poetic) Din fund aleargă pîrîul, sărind peste înalte zăgazuri de stînci s-aducă Bistriței- stăpîne prinosu-i de unde. VLAHUȚĂ, O. A. 419. • figurat Mergi drept la ei, tu Despot, ca să le duci prinos, Lui vodă a ta spadă și brațu-ți credincios. ALECSANDRI, T. II 92. ♦ figurat Sacrificiu făcut de cineva pentru o cauză socială. Unde este prinosul de muncă, de generozitate și de luptă, pe care trebuiau să-l aducă societății noastre colegii mei de-acum cincisprezece ani? GALACTION, O. I 336. Cîți oameni din prinosul propriei lor vieți caută să aducă mîngîiere celor obidiți și speranță celor slabi. VLAHUȚĂ, O. A. 434. 2. figurat Omagiu adus cuiva în semn de devotament, admirație, recunoștință. Din mîhnirea lui singurcctică să înalțe prinos de pomenire pentru acești îndepărtați robi. MIRONESCU, S. A. 129. Mă simt acum fericit că mi-a dat însuși prilejid de a-i aduce, prin aceste rînduri, cel dintîi prinos de mulțumire. ODOBESCU, S. III 315. Ea s-a închinat respectuos dinaintea lor, le-a dat prinosul cuvenit de admirare și s-a oprit deodată, precum știi, în față cu Despot Eraclidul. ALECSANDRI, T. II 47. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru prinos: prinós, prinosuri și prinoase substantiv neutru 1. (În ritualurile religioase, mai ales în antichitate) Ceea ce se oferă ca dar (în semn de venerație, de mulțumire, pentru realizarea unei dorințe etc.) unei divinități, unui sfânt etc.; jertfă, ofrandă, (învechit) mântuire, (învechit) primeală. ♦ (învechit, regional) Ceea ce se dăruiește în amintirea morților; pomană; specializare colac (mare) oferit preotului (sau credincioșilor) la înmormântare, la parastase sau la anumite sărbători religioase. 2. Sacrificiu făcut în slujba unei idei, a unei cauze etc. 3. Omagiu adus cuiva în semn de devotament. – Din limba slavă (veche) prinosŭ. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul intern dexonline dă următoarea definitie pentru PRINÓS: PRINÓS, prinoase, substantiv neutru, pluralul apare în DLRM în explicația lexemului PREMẤNDĂ substantiv feminin (regional) 1. Plată în natură (constând din cereale și alte produse) care se dă unui muncitor sau unui argat. 2. Parte cuvenită cântăreților bisericești din prinoase. – Comp. neologism din limba latină praebenda. Definiție sursă: Dicționar intern dexonline |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRINÓS: PRINÓS prinosuri n. 1) rel. Dar oferit unei divinități; ofrandă; jertfă. 2) rel. Dar oferit unei biserici; ofrandă. 3) Donație oferită în semn de venerație și de recunoștință; ofrandă; omagiu. 4) figurat Contribuție la o cauză socială; aport; obol. /<sl. prinosu Forme diferite ale cuvantului prinos: prinosuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRINÓS: PRINÓS, prinosuri, substantiv neutru (În antichitate) Dar2 oferit divinității; prin extensie dar2 oferit unui stăpânitor. ♦ figurat Omagiu adus cuiva în semn de devotament, de admirație, de recunoștință; contribuție adusă în slujba unei cauze. – Din limba slavă (veche) prinosŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRINÓS: PRINÓS, prinosuri, substantiv neutru (În Antichitate) Dar2 oferit divinității; prin extensie dar2 oferit unui stăpânitor. ♦ figurat Omagiu adus cuiva în semn de devotament, de admirație, de recunoștință; contribuție adusă în slujba unei cauze. – Din limba slavă (veche) prinosŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru prinos: prinós n., plural urĭ și oase (vechea slavă pri-nosŭ. despre nositi și nesti, a purta, a duce. vezi ponos, miro-nosiță, năsălie). Ofrandă, dar oferit luĭ Dumnezeŭ, patriiĭ saŭ săracilor. Omagiŭ: aduc prinosu meŭ de recunoștință. – Și pronós (Suc. Bc.). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru prinos: prinós (prinoáse), substantiv neutru – Ofrandă, tribut, omagiu. – Megl. prenos. limba slavă (veche) prinosŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 292), conform limba bulgară, limba sârbă prinos. Forme diferite ale cuvantului prinos: prinoáse Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prinos: prinos n. 1. ofrandă: prinoase aduse dumnezeirii; 2. fig; omagiu: le-a dat prinosul cuvenit de admirare AL. [slava PRINOSŬ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRINOS: PRINOS substantiv (termen bisericesc) dar, jertfă, ofrandă, sacrificiu, (învechit) arse (la plural), oblațiune, plocon. (prinos adus divinității.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prinos: prinós (învechit, livresc) substantiv neutru, plural prinósuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prinos: prinos substantiv verbal POMANĂ. PRAZNIC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prinos: prinós substantiv neutru, plural prinósuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRINÓS: PRINÓS substantiv verbal ofrandă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRINOS' PRINDÓIPRINDORÍpríngăpringúțăPRINÓSprinosíPRINSprinsătúrăPRINSOÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PRINÓS Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prinos dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PRINÓS prinÓsuri n. PrinÓs adus divinității. |
GRAMATICA cuvântului PRINÓS? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prinos. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PRINÓS poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prinos? Vezi cuvântul prinos desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prinos?[ pri-nos ] Se pare că cuvântul prinos are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PRINÓS |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Parte civilă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul prinos are forma: prinósuri
