 | as |
|
| Prindere [ prin-de-re ] VEZI SINONIME PENTRU prindere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prindere în mai multe dicționareDefinițiile pentru prindere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRINDERE: PRINDERE s. I. 1. apucare, luare, prins. (prindere vasului cu mîna.) 2. înhățare, înșfăcare, luare, (familial figurat) umflare. (prindere cuiva.) 3. fixare, fixat, imobilizare, înțepenire, pironire, țintuire, (rar) pecetluire. (prindere în cuie a unui obiect.) 4. agățare, agățat, atîrnare, atîrnat, prins, spînzurare, spînzurat, suspendare, (livresc) acroșaj, acroșare, (popular) aninare, aninat. (prindere unui obiect în cui.) 5. agățare, fixare. (prindere viței de vie de araci.) 6. îmbinare, unire. (prindere celor două capete ale bîrnei.) 7. lipire. (prindere mai multor foi cu pap.) 8. înhămare, înhămat, punere. (prindere cailor la căruță.) 9. înjugare, înjugat, punere. (prindere boilor la car.) 10. (juridic) arestare, capturare, prins, (regional) prinzare, (învechit) prinsoare, prinsură. (prindere unui hoț evadat.) 11. capturare, captură. (prindere a unui animal sălbatic.) 12. vînare, vînat. (A început sezonul de prindere a păsărilor.) 13. pescuire, pescuit, (învechit și regional) pescărie, pescărit, (regional) pescuială. (prindere a doi păstrăvi.) II. 1. cîrpire, coasere, cusut, țesere. (prindere găurii de la ciorap.) 2. coagulare, închegare. (prindere laptelui.) 3. (medicina) anchilozare, anchiloză, înțepenire. (prindere articulațiilor.) III. captare, înregistrare, receptare, recepționare, (rar) captație. (prindere undelor sonore.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRINDERE: PRINDÉRE, prinderi, substantiv feminin Acțiunea de a (se) prinde. 1. Legare, fixare; atașare. L-am văzut cum se ridică, chinuitor, potrivindu-și cu teamă piciorul schilod, sărit din curele... Trebuie să alerg înaintea lui și să-l întîmpin, să-i ajut la prinderea piciorului? SAHIA, N. 62. 2. Luare în captivitate, arestare. Prinderea hoților.Fig. Pătrundere, pricepere, înțelegere. Tractoriștii erau preocupați de prinderea înțelesului cărților. MIHALE, O. 193. 3. (Neobișnuit) Valoare, avuție, avere. Dar fata privea rece la perle și inele, Căci toată bogăția și prinderea din ele N-aveau atîta farmec, ca ochii vii și dragi A pagului. COȘBUC, P. II 198. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRINDERE: PRÍNDERE, prinderi, substantiv feminin Acțiunea de a (se) prinde și rezultatul ei; prins1. – vezi prinde. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRINDERE: PRÍNDERE, prinderi, substantiv feminin Acțiunea de a (se) prinde și rezultatul ei; prins1. – vezi prinde. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRINDERE: PRÍNDERE substantiv verbal avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prindere: prindere substantiv verbal AVERE. AVUT. AVUȚIE. BOGĂȚIE. BUN. MIJLOACE. SITUAȚIE. STARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prindere: príndere substantiv feminin, genitiv dativ articulat prínderii; plural prínderi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prindere: príndere substantiv feminin, genitiv dativ articulat prínderii; plural prínderi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prindere: prindere forme acțiunea de a prinde. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRINDERE' PRINCÍPIUPRÍNDEprinde-mușteprindemî́năPRÍNDEREprindilícPRINDOÁREPRINDÓIPRINDORÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prindere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prindere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Prindere vasului cu mîna. Prindere cuiva. Prindere în cuie a unui obiect. Prindere unui obiect în cui. Prindere viței de vie de araci. Prindere celor două capete ale bîrnei. Prindere mai multor foi cu pap. Prindere cailor la căruță. Prindere boilor la car. Prindere unui hoț evadat. Prindere a unui animal sălbatic. A început sezonul de prindere a păsărilor. Prindere a doi păstrăvi. Prindere găurii de la ciorap. Prindere laptelui. Prindere articulațiilor. Prindere undelor sonore. Prindere vasului cu mâna. Prindere laptelui. |
GRAMATICA cuvântului prindere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prindere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prindere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prindere? Vezi cuvântul prindere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prindere?[ prin-de-re ] Se pare că cuvântul prindere are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prindere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi fără conștiință?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul prindere are forma: prínderi
