 | as |
|
| Principiu [ prin-ci-piu ] VEZI SINONIME PENTRU principiu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului principiu în mai multe dicționareDefinițiile pentru principiu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRINCIPIU: PRINCÍPIU, principii, substantiv neutru 1. Element fundamental, idee de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic etc. Pentru a lămuri mai bine principiile artei literare a lui Vlahuță... scriitorul ne vine el însuși în ajutor prin conferința «Onestitatea în artă». VIANU, P. 193. Convenția stipulează principii de libertate și egalitate. BOLINTINEANU, O. 457. ♦ (Logică) Propoziție admisă ca adevărată, care servește la deducerea propozițiilor unui sistem deductiv. 2. Lege fundamentală a unei științe, a unei arte, a unei discipline. Principiul conservării materiei. ▭ Principiul dezintegrațiunii atomice pare totuși a fi menit să ducă cu un pas mai departe cunoștința noastră asupra constituțiunii materiei. MARINESCU, P. A. 36. ♦ (La plural ) Totalitatea legilor și noțiunilor de bază ale unei discipline; (concretizat) tratat care cuprinde astfel de legi și noțiuni. Principii de filozofie. 3. (În vechime) Element primordial considerat în antichitate și în evul mediu ca origine a lumii fizice. Apa, aerul, focul și pămîntul erau considerate ca principii ale naturii. • (chimie) Principiu activ = substanță esențială care dă caracterul specific unui produs de origine vegetală sau animală. ♦ (În concepțiile mistice) Cauză inițială, sursă primordială a lumii fizice și morale. Convins ca voi el este-n-nălțimea-i solitară... că principiul rău, Nedreptul și minciuna al lumii duce frîu. EMINESCU, O. I 62. 4. Regulă sau normă de acțiune, de legislație etc. Vine o zi cînd simțul moral se revoltă văzînd... principiile moralei și justiției nesocotite și călcate în picioare. GHICA, la CADE. În Moldova s-a așternut principiul împărțirei puterei. RUSSO, S. 121. 5. Convingere, punct de vedere. Am plecat de la ziar pe chestii de principii. C. PETRESCU, C. vezi 157. De cînd am intrat în acest locaș, n-am primit pînă astăzi nici un prieten, nici o cunoștință care să nu-și creadă de datorie să mă invite la o discuțiune de principii și să caute să mă convingă de absurditatea faptei mele. GALACTION, O. I 225. • Om de (sau fără) principii = om cu (sau fără) păreri sau convingeri ferme, cu (sau fără) norme de conduită precise. • Locuţiune adverbiala În principiu = din punct de vedere teoretic, în teorie; în general, în linii generale. Propun în principiu adunarea intr-una din duminicile dinspre sfîrșitul lui august. VORNIC, P. 155. Am să-i spun soțului meu să se gîndească, în principiu, la altcineva. DEMETRIUS, C. 55. S-ar putea totuși stabili în principiu că... operele literare sau plastice nu se pot califica cu titlul de cinegetice decît atunci numai cînd ele prevăd neîndoioasa victorie a vînătorului. ODOBESCU, S. III 128. Din principiu = conform unui punct de vedere hotărît o dată pentru totdeauna, fără a ține seamă de condiții sau împrejurări momentane. Băuturile din diferite regiuni ale lumii! exclamă Izu Protopopescu, din principiu apărător al produselor naționale. C. PETRESCU, A. 452. Să nu credeți că din principiu sînt pentru forță și violență. id. R. DR. 90. – Variante: (învechit) princip (BOLINTINEANU, O. 154, RUSSO, S. 85), prințip, prințipuri (CARAGIALE, O. I 125), substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRINCIPIU: PRINCÍPIU, principii, substantiv neutru 1. Element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită etc. • Locuţiune adverbiala În principiu = din punct de vedere teoretic, în general. ♦ (La plural ) Totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale unei discipline; (concret; cu determinări) tratat care cuprinde astfel de legi și de noțiuni. 2. Element primordial, cauză primară sau punct de plecare a ceva; specializare element primordial considerat în trecut drept origine a lumii fizice. • (chimie) Principiu activ = substanță existentă într-un produs de origine vegetală sau animală care imprimă un caracter specific acelui produs. 3. Convingere intimă, punct de vedere propriu. • Om de (sau fără) principii = om cu (sau fără) păreri sau convingeri (morale) ferme. • Locuţiune adverbiala Din principiu = conform unui punct de vedere bine stabilit. [Variante: (învechit) princíp, prințíp substantiv neutru, princípie substantiv feminin] – Din latina principium, italiana principio, limba franceza principe. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRINCIPIU: PRINCÍPIU, principii, substantiv neutru 1. Element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie științifică, un sistem politic, juridic, o normă de conduită etc. • Locuţiune adverbiala În principiu = din punct de vedere teoretic, în general. ♦ (La plural ) Totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale unei discipline; (concret; cu determinări) tratat care cuprinde astfel de legi și de noțiuni. 2. Element primordial, cauză primară sau punct de plecare a ceva; specializare element primordial considerat în trecut drept origine a lumii fizice. • (chimie) Principiu activ = substanță existentă într-un produs de origine vegetală sau animală care imprimă un caracter specific acelui produs. 3. Convingere intimă, punct de vedere propriu. • Om de (sau fără) principii = om cu (sau fără) păreri sau convingeri (morale) ferme. • Locuţiune adverbiala Din principiu = conform unui punct de vedere bine stabilit. [Variante: (învechit) princíp, prințíp substantiv neutru, princípie substantiv feminin] – Din latina principium, italiana principio, limba franceza principe. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRINCIPIU: PRINCÍPIU substantiv neutru 1. Element fundamental, idee de bază pe care se întemeiază o teorie, un sistem politic etc. 2. Lege fundamentală a unei științe, a unei arte etc. ♦ (La plural ) Totalitatea legilor și a noțiunilor de bază ale unei discipline. 3. (În antichitate și în evul mediu) Element primordial care era considerat drept origine sau componentă de bază a lumii fizice. ♦ (În concepțiile mistice) Cauză inițială a lumii fizice și morale. ♦ Principiu activ = substanță care constituie esența unui produs vegetal sau animal. 4. Regulă sau normă de acțiune, de legislație etc. ♦ În principiu = din punct de vedere teoretic, în general. 5. Convingere, punct de vedere. [pronume -piu, variantă (popular; învechit) princip, prințip substantiv neutru / < latina principium, conform italiana principio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PRINCIPIU: PRINCÍPIU substantiv neutru 1. element fundamental, idee, lege de bază pe care se întemeiază o teorie, un sistem, o normă de conduită etc. 2. lege de bază a unei științe, arte etc. 3. element primordial, cauză primară a lumii fizice. ♦ principiu activ = substanță care constituie esența unui produs vegetal sau animal. 4. regulă, normă de acțiune, de comportare, de apreciere etc. ♦ în principiu = din punct de vedere teoretic, în general. 5. convingere, punct de vedere. (< latina principium, italiana principio, limba franceza principe) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRINCIPIU: PRINCIPIU s. 1. bază, fundament, temei. (Materia ca principiu al existenței.) 2. învățătură, normă, precept, regulă, (popular) poruncă, (învechit) mărturie, porunceală, poruncită. (principiu moral.) 3. normă, precept, regulă, rînduială, (învechit) pravilă, tocmeală. (principiu de viață.) 4. criteriu, normă, (rar) semn. (principiu de apreciere.) 5. concepție, convingere, gînd, idee, judecată, opinie, orientare, părere, vedere, viziune, (livresc) convicțiune. (Are principiu sănătoase.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru principiu: principiu n. 1. început, cauză primă: D-zeu e principiul tuturor lucrurilor; 2. ceeace constitue, compune lucrurile: atomii sunt principiile tuturor corpurilor; 3. noțiuni fundamentale: principii de chimie; primele principii, verități sau axiome primitive; 4. fizică lege: principiul lui Arhimede; 5. regulă de purtare: a rămânea fidel principiilor de onoare; 6. (absolut) se zice de bunele principii de morală: e un om fără principii. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRINCIPIU: PRINCÍPIU principiui n. 1) Teză fundamentală; idee de bază. 2) Cauză primară. 3) Punct de vedere propriu; convingere personală. • Din principiu conform convingerii. În principiu în linii mari; în genere. /<lat. principium, limba franceza principe Forme diferite ale cuvantului principiu: principiui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru principiu: princípiu substantiv neutru [-piu pronume -pĭu], articulat princípiul; plural princípii, articulat princípiile (silabe -pi-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru principiu: princípiu [piu pronume piu] substantiv neutru, articulat princípiul; plural princípii, articulat princípiile (-pi-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRINCIPIU' PRINCIPIÁLPRINCIPIALITÁTEPRINCÍPIEprincipiérePRINCÍPIUPRÍNDEprinde-mușteprindemî́năPRÍNDERE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL principiu Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului principiu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Materia ca principiu al existenței. Principiu moral. Principiu de viață. Principiu de apreciere. Are principiu sănătoase. PRINCÍPIU principiui n. • Din principiu conform convingerii. În principiu în linii mari; în genere. Principiu de viață. |
GRAMATICA cuvântului principiu? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului principiu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul principiu poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE principiu? Vezi cuvântul principiu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul principiu?[ prin-ci-piu ] Se pare că cuvântul principiu are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL principiu Inţelegi mai uşor cuvântul principiu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe chimie Principiu activ = substanță esențială care dă caracterul specific unui produs de origine vegetală sau animală Om de sau fără principii = om cu sau fără păreri sau convingeri ferme, cu sau fără norme de conduită precise Locuţiune adverbiala În principiu = din punct de vedere teoretic, în teorie; în general, în linii generale Din principiu = conform unui punct de vedere hotărît o dată pentru totdeauna, fără a ține seamă de condiții sau împrejurări momentane Locuţiune adverbiala În principiu = din punct de vedere teoretic, în general chimie Principiu activ = substanță existentă într-un produs de origine vegetală sau animală care imprimă un caracter specific acelui produs Om de sau fără principii = om cu sau fără păreri sau convingeri morale ferme Locuţiune adverbiala Din principiu = conform unui punct de vedere bine stabilit Locuţiune adverbiala În principiu = din punct de vedere teoretic, în general chimie Principiu activ = substanță existentă într-un produs de origine vegetală sau animală care imprimă un caracter specific acelui produs Om de sau fără principii = om cu sau fără păreri sau convingeri morale ferme Locuţiune adverbiala Din principiu = conform unui punct de vedere bine stabilit ♦ Principiu activ = substanță care constituie esența unui produs vegetal sau animal ♦ În principiu = din punct de vedere teoretic, în general ♦ principiu activ = substanță care constituie esența unui produs vegetal sau animal ♦ în principiu = din punct de vedere teoretic, în general |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL principiu |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi în asentimentul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul principiu are forma: princípii
