 | as |
|
| Prihană [ pri-ha-nă ] VEZI SINONIME PENTRU prihană PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prihana în mai multe dicționareDefinițiile pentru prihana din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRIHANĂ: PRIHÁNĂ, (rar) prihane, substantiv feminin (Astăzi rar) Pată morală, necinste; păcat. Cartea sufletelor?... De-i căta, Pentru-o foaie luminoasă cum ești tu, iubite bane, Cîte altele mînjite de-ale răului prihane. Ghemuiesc, în mii de cute, vechi dureri în veci aprinse. DAVILA, vezi vezi 61. • (Mai ales în locuțiune adjectiv) Fără (de) prihană = curat, pur, nepătat, nevinovat; cast. Lăsați împăratului cununa sa fără de prihană. SADOVEANU, despre P. 139. Bunătate fără de margini și cinste fără prihană. HOGAȘ, H. 46. Tu, Ileană Cosinzană, Suflețel fără prihană, Și tu soare luminate, Trupșor făr-de păcate. ALECSANDRI, P. P. 29. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru prihană: prihánă (prihắni), substantiv feminin – 1. (învechit) Acuzație, vină. – 2. Pată, defect, cusur, meteahnă. limba slavă (veche) dar lipsește etimonul exact, conform limba cehă prihana, poloneză przygana, rut. prigana (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 237; Tiktin), conform prigoni. Trecerea lui g › h nu a fost explicată. – derivat prihăni, verb (a păta); prihanie, substantiv feminin (pată, dezonoare); neprihănit, adjectiv (pur, curat, cast). Forme diferite ale cuvantului prihana: prihắni Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prihană: prihană substantiv verbal ABATERE. ACUZARE. ACUZAȚIE. BLAM. BLAMARE. CONDAMNARE. CULPABILITATE. CULPĂ. DEZAPROBARE. EROARE. GREȘEALĂ. IMPUTARE. IMPUTAȚIE. ÎNFIERARE. ÎNVINOVĂȚIRE. ÎNVINUIRE. NEAPROBARE. PĂCAT. PÎNGĂRIRE. PROFANARE. REPROBARE. REPROȘ. RESPINGERE. SPURCARE. STIGMATIZARE. VINĂ. VINOVĂȚIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru prihană: prihánă forme, plural inuz. e (rut. prigana, pronume -hana; limba cehă prihana și hana, oprobriŭ [despre vgerm. hūna, ngerm. hohn, oprobriŭ, de unde și limba franceza honnir, a reproba], infl. de vechea slavă -gonĭatĭ, goniti, a goni). Vechĭ. Oprobriŭ, pată morală. Fără prihană, neprihănit, nepătat, imaculat. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRIHANĂ: PRIHÁNĂ, prihane, substantiv feminin (Rar) Faptă care încalcă morala; vină morală, necinste; păcat. • locuțiune adjectiv Fără (de) prihană = curat, pur2, nevinovat; cast. – Din limba ucraineană pryhana. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRIHANĂ: PRIHÁNĂ, prihane, substantiv feminin (Rar) Faptă care încalcă morala; vină morală, necinste; păcat. • locuțiune adjectiv Fără (de) prihană = curat, pur2, nevinovat; cast. – Din limba ucraineană pryhana. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prihană: prihană forme pată sufletească; figurat fără prihană, curat la inimă, cast, prob. [Ceh PRIHANA, mustrare]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIHANĂ: PRIHÁNĂ forme Vină morală. • Fără prihana curat; nevinovat; neprihănit. /<ucr. pryhana Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prihană: prihánă (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat prihánei; plural priháne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prihană: prihánă substantiv feminin, genitiv dativ articulat prihánei; plural priháne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRIHANA' prigóriștePRIGORÍTprigorúiprigorúiePRIHÁNĂprihănéscPRIHĂNÍPRIHĂNÍEPRIHĂNÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prihană Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prihană dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii • Fără prihană curat; nevinovat; neprihănit. |
GRAMATICA cuvântului prihană? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prihană. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prihană poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prihană? Vezi cuvântul prihană desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prihană?[ pri-ha-nă ] Se pare că cuvântul prihană are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL prihană Inţelegi mai uşor cuvântul prihană dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Mai ales în locuțiune adjectiv Fără de prihană = curat, pur, nepătat, nevinovat; cast locuțiune adjectiv Fără de prihană = curat, pur2, nevinovat; cast locuțiune adjectiv Fără de prihană = curat, pur2, nevinovat; cast |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prihană |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Hăt și bine?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul prihană are forma: priháne
