 | as |
|
| Pricepere [ pri-ce-pe-re ] VEZI SINONIME PENTRU pricepere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pricepere în mai multe dicționareDefinițiile pentru pricepere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRICEPERE: PRICEPERE s. 1. înțelegere, percepere, sesizare, (învechit) pricepătură, știutură. (pricepere situației.) 2. cunoaștere. înțelegere, percepție. (Proces de pricepere.) 3. cunoaștere, stăpînire. (pricepere mai multor meserii.) 4. înțelegere, pătrundere, (livresc) comprehensiune, (învechit) vedere. (Înzestrat cu o pricepere deosebită.) 5. capacitate, competență, destoinicie, pregătire, seriozitate, valoare, verb reflexiv:ednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit) practică, volnicie. (Profesionist de mare pricepere.) 6. abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemînare, știință, talent, ușurință, (popular) meșteșug, meșteșugire, (învechit și regional) meșterie, (regional) apucătură, pricepuție, (învechit) iscusire, marafet, practică. (Demonstra o mare pricepere în mînuirea...) 7. deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, rațiune, spirit, (popular) duh, (Banat, Transilvania și Olt.) pamet, (învechit) înțelegere, (familial) doxă, (figurat) cap, creier. (Are un ochi ager, dar o pricepere de nivel mediu.) 8. agerime, deșteptăciune, dibăcie, inteligență, iscusință, istețime, îndemînare. (pricepere cuiva într-o împrejurare dată.) 9. artă, dibăcie, iscusință, îndemînare, măiestrie, meșteșug, știință, talent. (Obiect făcut cu multă pricepere.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRICEPERE: PRICÉPERE, priceperi, substantiv feminin Acțiunea de a (se) pricepe și rezultatul ei. 1. Capacitatea de a pătrunde ceva cu mintea; facultatea de a înțelege; înțelegere. Nu verb reflexiv:ei însă să arăți că pricepi, pentru că priceperea asta ar cere să renunți la avantajele cîștigate. DEMETRIUS, C. 10. Ție îți trebuie învățătură. Ți s-ar deschide mai bine priceperea. SADOVEANU, M. C. 59. 2. Totalitatea cunoștințelor într-un domeniu sau într-o specialitate; capacitate, destoinicie. Femeile au și destoinicie și pricepere ca orice bărbat. SADOVEANU, E. 25. ♦ Iscusință, îndemînare. Nașa avea și cu ce, dar avea și priceperea ei în făcutul plăcintelor cu brînză, al gogoșilor și al cozonacilor. PAS Z. I. 175. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRICEPERE: PRICÉPERE priceperei forme 1) vezi A PRICEPE și A SE PRICEPE. 2) Calitatea de a pricepe, de a înțelege ușor; deșteptăciune; inteligență. 3) Capacitatea de a face totul cu ușurință și iscusință; dexteritate; dibăcie; măiestrie; abilitate; îndemânare. [G.-D. priceperii] /v. a (se) pricepe Forme diferite ale cuvantului pricepere: priceperei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRICEPERE: PRICÉPERE, priceperi, substantiv feminin Faptul de a (se) pricepe. 1. Facultatea de a înțelege, de a pătrunde ceva (ușor) cu mintea; înțelegere; prin extensie judecată, inteligență. 2. Îndemânare, abilitate, iscusință. – vezi pricepe. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRICEPERE: PRICÉPERE, priceperi, substantiv feminin Faptul de a (se) pricepe. 1. Facultatea de a înțelege, de a pătrunde ceva (ușor) cu mintea; înțelegere; prin extensie judecată, inteligență. 2. Îndemânare, abilitate, iscusință. – vezi pricepe. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pricepere: pricépere forme Facultatea de a te pricepe, de a ști lucrurile pin practică saŭ învățătură: a avea pricepere, a fi om cu (saŭ fără) pricepere la ceva. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pricepere: pricépere substantiv feminin, genitiv dativ articulat pricéperii; plural pricéperi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pricepere: pricépere substantiv feminin, genitiv dativ articulat pricéperii; plural pricéperi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pricepere: pricepere forme facultatea de a pricepe, inteligență. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Pricepere: Pricepere ≠ nepricepere Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRICEPERE' pricéppricepătórPRICEPĂTÚRĂPRICÉPEPRICÉPEREpricépnicPRICEPÚTPRICEPUȚÍEpricésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Pricepere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pricepere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Pricepere situației. Proces de pricepere. Pricepere mai multor meserii. Înzestrat cu o pricepere deosebită. Profesionist de mare pricepere. Demonstra o mare pricepere în mînuirea. Are un ochi ager, dar o pricepere de nivel mediu. Pricepere cuiva într-o împrejurare dată. Obiect făcut cu multă pricepere. Pricepere mai multor meserii. Înzestrat cu o pricepere deosebită. PRICÉPERE priceperei forme 1 vezi A PRICEPE și A SE PRICEPE. |
GRAMATICA cuvântului Pricepere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pricepere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Pricepere poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pricepere? Vezi cuvântul pricepere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pricepere?[ pri-ce-pe-re ] Se pare că cuvântul pricepere are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Pricepere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi rău sau bun de carne?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pricepere are forma: pricéperi
