 | as |
|
| Pribegie [ pri-be-gi-e ] VEZI SINONIME PENTRU pribegie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pribegie în mai multe dicționareDefinițiile pentru pribegie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRIBEGIE: PRIBEGÍE, pribegii, substantiv feminin 1. Rătăcire din loc în loc; vagabondare. Anii pribegiei lui Eminescu n-au fost mulți, dar au fost plini. SADOVEANU, O. VI 471. Poate că-mi era scris în pribegia mea fără de țintă să mă întîlnesc cu felurite dihănii. HOGAȘ, M. N. 95. Tocmai istorisea părinților lui tot ce pățise în pribegia lui. ISPIRESCU, L. 331. • figurat Se duc vîrtej ca gîndul plecat în pribegie. ALECSANDRI, P. III 288. 2. Părăsirea locului natal, stabilirea între străini; traiul între străini. vezi exil, băjenie. Exilat, Bălcescu a urmat din pribegie lupta sa neînduplecată. SADOVEANU, E. 50. După ani de pribegie, Teofil se-ntoarse-n sfîrșit în țară. ANGHEL-IOSIF, C. L. 13. Femeile cîntau patria depărtată și durerea pribegiei. RUSSO, O. 31. Numai biata ciocîrlie, Aia-mi cîntă-n pribegie... Pribegia cui e bună? La feciorul fără mumă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 198. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIBEGIE: PRIBEGIE s. 1. hoinăreală, pribegire, vagabondaj, vagabondare. (O pribegie din loc in locuțiune) 2. fugă, refugiu, (învechit) băjenărie, băjenărit, băjenie, băjenire, băjenit. (pribegie populației din calea năvălitorilor.) 3. (juridic) exil, exilare, surghiun, surghiunire, (astăzi rar) proscriere, proscripție, (învechit) străinătate, surghiunie, surgunlîc, urgie, zatocenie. (A luat calea pribegie.) 4. (juridic) emigrare, emigrație, expatriere, (învechit) înstrăinare. (pribegie unui militant politic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRIBEGIE: PRIBEGÍE, pribegii, substantiv feminin Faptul de a pribegi. 1. Rătăcire din loc în loc; hoinăreală, vagabondare. 2. Părăsire a locului natal, stabilire într-un loc străin, în altă țară; exil, refugiu. – Pribeag + sufix -ie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRIBEGIE: PRIBEGÍE, pribegii, substantiv feminin Faptul de a pribegi. 1. Rătăcire din loc în loc; hoinăreală, vagabondare. 2. Părăsire a locului natal, stabilire într-un loc străin, în altă țară; exil, refugiu. – Pribeag + sufix -ie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pribegie: pribegíe forme (despre pribeag). Starea celuĭ pribeag, acțiunea de a pribegi: cînd eram în pribegie. vezi fugă, exil. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pribegie: pribegíe substantiv feminin, articulat pribegía, genitiv dativ articulat pribegíei; plural pribegíi, articulat pribegíile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pribegie: pribegíe substantiv feminin, articulat pribegía, genitiv dativ articulat pribegíei; plural pribegíi, articulat pribegíile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIBEGIE: PRIBEGÍE pribegiei forme Stare a celui pribeag. /pribeag + sufix pribegieie Forme diferite ale cuvantului pribegie: pribegiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pribegie: pribegie forme exil: amintiri din pribegie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRIBEGIE' PRIBEÁGpribegélpribegéscPRIBEGÍPRIBEGÍEPRIBEGÍREpribegíștePRIBEGÍTPRIBEGITÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pribegie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pribegie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O pribegie din loc in locuțiune 2. Pribegie populației din calea năvălitorilor. A luat calea pribegie. Pribegie unui militant politic. PRIBEGÍE pribegiei forme Stare a celui pribeag. /pribeag + sufix pribegieie. |
GRAMATICA cuvântului pribegie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pribegie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pribegie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pribegie? Vezi cuvântul pribegie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pribegie?[ pri-be-gi-e ] Se pare că cuvântul pribegie are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pribegie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A călca sau a umbla ca pe ace?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pribegie are forma: pribegíi
