|
Pretinde [ pre-tin-de ] VEZI SINONIME PENTRU pretinde PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pretinde în mai multe dicționareDefinițiile pentru pretinde din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a pretinde (forma la infinitiv) A pretinde conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRETINDE: PRETÍNDE, pretínd, verb III. tranzitiv 1. A cere, a reclama (cu tărie) un lucru considerat ca fiind un drept cuvenit, a ridica pretenții, a revendica. Pretinde un teren în afară de raza noastră de acțiune. C. PETRESCU, R. DR. Nu anticipez cu nimic și nu pretind nimic. CĂLINESCU, E. O. II 145. Teofil n-ar fi pretins bard gheață. REBREANU, R. 50. • (Urmat de o completivă dreaptă introdusă prin «că» sau «să») A pretins de la direcție să-i dea ei... un rol. CARAGIALE, O. III 9. Cucoana d-sale pretinde să-i fac eu vizită mai întîi, în contra tuturor regulelor etichetei. ALECSANDRI, T. I 275. Îmi pare deșanțat că dumneata ai luat un capriț drept amor, și încă pretinzi să te iau de soție! NEGRUZZI, S. I 25. ♦ A insista, a stărui ca ceva să se înfăptuiască. Prin urmare dumneata pretinzi s-o legăm pe femeia asta și s-o ducem la botniță, căci e nebună? SADOVEANU, B. 191. Pretinde ca guvernul să fie energic, să știe ce verb reflexiv:ea și să păstreze ordinea și disciplina. REBREANU, R. I 222. • (Urmat de o determinare în dativ, indicînd persoana de la care se cere) Neștiutorilor de carte nu li se putea pretinde să aibă cunoștință de opera scriitorului. SADOVEANU, E. 96. Nimeni nu-i poate pretinde să se înmormînteze de vie. REBREANU, R. I 48. 2. A susține, a afirma (cu tărie). Toți cei care nu vor să înțeleagă prezentul, sau care i se opun, pretind că nu se pricep la politică. DEMETRIUS, C. 8. A! tu pretinzi in față-mi că a cînta nu pot? ALECSANDRI, T. II 289. • intranzitiv Niște friguri trecătoare... cel puțin astfel pretinde medicul. BOLINTINEANU, O. 455. • reflexiv A-și atribui o calitate, cerînd sâ-i fie recunoscută. Nu e vorba că te pretinzi, dar ești; ești un om... mai instruit. CARAGIALE, O. II 137. 3. (Despre acțiuni, realizări, creații) A avea nevoie de..., a cere (imperios); a necesita. Problema e grea și pretinde o examinare riguroasă. – prezent industrie și: pretínz (CARAGIALE, O. II 137). – Variantă: (învechit) pretendá, pretendez (KOGĂLNICEANU, S. 193), verb I Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRETINDE: PRETINDE verb 1. a cere, a reclama, a revendica, (învechit și regional) a striga. (învechit) a pretendelui, a pretendui, (grecism învechit) a pretenderisi. (pretinde să i se facă dreptate.) 2. a cere, (învechit și popular) a apuca. (pretinde cuiva banii.) 3. a cere, a voi, a verb reflexiv:ea. (Iată ce pretinde eu de la voi; cît pretinde pe ceas?) 4. a afirma, a declara, a spune, a susține, a zice, (grecism învechit) a pretenderisi. (pretinde că marfa e de bună calitate.) 5. a aspira, a dori, a jindui, a năzui, a pofti, a rîvni, a tinde, a ținti, a urmări, a visa, a viza, (rar) a stărui, (învechit și regional) a năsli, (regional) a năduli, (prin Transilvania și Moldova) a bărăni, (învechit) a aținti, a bate, a jelui, a nădăjdui. (Nu pretinde să fie un geniu.) 6. a cere, a comporta, a impune, a necesita, a reclama, a solicita, (învechit) a nevoi. (Această acțiune pretinde multe eforturi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRETINDE: PRETÍNDE, pretínd, verb III. 1. tranzitiv A cere insistent un lucru; a reclama, a revendica. 2. tranzitiv și intranzitiv A susține, a afirma ceva cu tărie. ♦ reflexiv A-și atribui o calitate, însușiri pe care nu le are; a-și aroga. 3. tranzitiv (Despre acțiuni, realizări) A avea nevoie de..., a impune ca o necesitate; a necesita. – Din limba franceza prétendre (după întinde). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRETINDE: PRETÍNDE, pretínd, verb III. 1. tranzitiv A cere insistent un lucru; a reclama, a revendica. 2. tranzitiv și intranzitiv A susține, a afirma ceva cu tărie. ♦ reflexiv A-și atribui o calitate, însușiri pe care nu le are; a-și aroga. 3. tranzitiv (Despre acțiuni, realizări) A avea nevoie de..., a impune ca o necesitate; a necesita. – Din limba franceza prétendre (după întinde). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRETINDE: PRETÍNDE verb III. trecut 1. A cere, a ridica pretenții, a revendica (ceva). 2. A susține, a afirma (cu convingere). ♦ reflexiv A-și atribui (pe nedrept) o calitate, a-și da aere de... 3. A necesita. [conform limba franceza prétendre]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PRETINDE: PRETÍNDE verb I. trecut 1. a cere, a ridica pretenții, a revendica. 2. a susține, a afirma (cu convingere). 3. a necesita. II. reflexiv a-ți atribui o calitate, a-și da aere de... (după limba franceza prétendre) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pretinde: pretinde vezi 1. a reclama ca un drept: a pretinde o parte la moștenire; 2. a susține afirmativ: pretind că aceasta e falș; 3. a verb reflexiv:ea, a cere: ce pretindeți? 4. a aspira: a pretinde la un post. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pretinde: pretínde verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele pretínd, persoana întâi plural: noi pretíndem, persoana a doua plural: voi pretíndeți, perfectul simplu persoana întâi singular: eu pretinséi, persoana întâi plural: noi pretínserăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural pretíndă; participiu pretíns Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pretinde: pretínde (a pretinde) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele pretínd, persoana întâi plural: noi pretíndem, persoana a doua plural: voi pretíndeți, imperfect persoana a treia singular: el / ea pretindeá; conjunctiv prezent 3 să pretíndă; gerunziu pretinzấnd; participiu pretíns Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRETINDE: PRETÍNDE verb vezi supraaprecia, supraestima, supraevalua. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pretinde: pretinde verb vezi SUPRAAPRECIA. SUPRAESTIMA. SUPRAEVALUA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRETINDE' PRETIMPURÍUpretinpretíndpretíndăPRETÍNDEPRETÍNSprețioasăPREȚIÓSprețiosísm |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pretinde Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pretinde dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Pretinde să i se facă dreptate. Pretinde cuiva banii. Iată ce pretinde eu de la voi; cît pretinde pe ceas? 4. Pretinde că marfa e de bună calitate. Nu pretinde să fie un geniu. Această acțiune pretinde multe eforturi. Pretinde cuiva banii împrumutați. Nu pretinde să fie un geniu. Pretínde a pretinde verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele pretínd, persoana întâi plural: noi pretíndem, persoana a doua plural: voi pretíndeți, imperfect persoana a treia singular: el / ea pretindeá; conjunctiv prezent 3 să pretíndă; gerunziu pretinzấnd; participiu pretíns. |
GRAMATICA cuvântului pretinde? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pretinde. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pretinde poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE pretinde? Vezi cuvântul pretinde desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pretinde?[ pre-tin-de ] Se pare că cuvântul pretinde are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pretinde |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma centru nervos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|