 | as |
|
| Pretenţie [ pre-ten-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU pretenţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pretentie în mai multe dicționareDefinițiile pentru pretentie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRETENȚIE: PRETÉNȚIE, pretenții, substantiv feminin 1. (Uneori în construcție cu verbele «a avea», «a ridica», «a formula») Revendicare a unui drept de către cel care îl are sau pretinde că îl are. Se roagă să-l învoiești după plac și nu mai are nici o pretenție. DUMTRIU, B. forme 51. Deșănțată pretenție! zicea coconașul răsucindu-și mustețile. Zice că i-am jurat s-o iau. NEGRUZZI, S. I 20. După mai multe lupte îndelungate, aceste pretenții cad zdrobite de vitejia romînilor. BĂLCESCU, O. II 12. 2. Convingere (de obicei nejustificată) pe care o are cineva despre meritele sale; cerința ca aceasta convingere să fie împărtășită și de ceilalți. [Alecsandri] a rîs și a biciuit adesea pretenția fără talent. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 143. Dar tu, care uiți lesne, duh fără de știință, Socotești că poți oare, prin astfel de mijloace, Arătîndu-te-n lume verb reflexiv:eo figură a face? Pretenția aceasta mi s-ar părea ciudată. ALEXANDRESCU, P. 92. • (În construcție cu verbul «a avea») Intenție, dorință, năzuință ambițioasă. Firește că n-am de loc pretenția de a aduce lumină in toate chestiile sus-pomenite. GHEREA, ST. Hristos II 105. N-avem nicidecum pretenția a fi priviți ca niște legiuitori sau cel puțin ca niște povățuitori. NEGRUZZI, S. I 337. • locuțiune adjectiv și adverb Cu (sau fără) pretenție (sau pretenții) = cu (sau fără) exigențe, cu (sau fără) aere de superioritate. îmi place [poezia] pentru că e naivă și fără pretenție. NEGRUZZI, S. I 265. Dacă unele piese aveau oarecare expresii familiare, ele erau la locul lor și îndată venea dialogul elegant, fără pretenție și natural, id. ib. 344. ♦ (La plural ) Aere de superioritate; ifose, fumuri. Patru contese... Umflate de pretenții și verb reflexiv:ednice de jale. ALEXANDRESCU, P. 92. – Variante: (învechit) pretențiúne, preteusiúne (ODOBESCU, S. III 367) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRETENȚIE: PRETENȚIE s. 1. cerere, revendicare, revendicație, (învechit) pretendă, (grecism învechit) pretenderimă, (turcism învechit) teclif. (pretentie lui a fost satisfăcută.) 2. exigență, rigurozitate, severitate. (pretentie unui profesor față de elevii săi.) 3. cerință, exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, trebuință, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, nevoire, recerință, (figurat) comandament. (pretentieiile epocii noastre.) 4. ambiție, veleitate, (regional) inaghie. (Om lipsit de pretentieii.) 5. veleitate, (învechit) pretenderisire. (E plin de pretentieii.) 6. (la plural ) ifose (la plural), (figurat) fumuri (la plural). (Te rog să lași pretentieiile.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRETENȚIE: PRETÉNȚIE, pretenții, substantiv feminin 1. Revendicare a unui drept; drept pe care și-l revendică cineva. 2. Convingere (nejustificată) pe care o are cineva despre meritele sale și cerința ca această convingere să fie împărtășită și de ceilalți; (la plural ) aere de superioritate, ifose. ♦ Intenție, dorință, năzuință ambițioasă. • locuțiune adjectiv și adverb Fără pretenții = modest, potrivit (ca amploare, valoare etc.). 3. Exigență. – Din limba franceza prétention. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRETENȚIE: PRETÉNȚIE, pretenții, substantiv feminin 1. Revendicare a unui drept; drept pe care și-l revendică cineva. 2. Convingere (nejustificată) pe care o are cineva despre meritele sale și cerința ca această convingere să fie împărtășită și de ceilalți; (la plural ) aere de superioritate, ifose. ♦ Intenție, dorință, năzuință ambițioasă. • locuțiune adjectiv și adverb Fără pretenții = modest, potrivit (ca amploare, valoare etc.). 3. Exigență. – Din limba franceza prétention. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRETENȚIE: PRETÉNȚIE pretentiei forme 1) Revendicare a unui privilegiu în baza unui drept pretins. 2) Drept la care pretinde o persoană. 3) Opinie exagerată în legătură cu meritele proprii, însoțită de dorința ambițioasă ca această opinie să fie adoptată și de alte persoane. • Cu pretentiei cu aere de superioritate. Fără pretentiei simplu; modest. [G.D. pretenției; silabe -ți-e] /<fr. prétention Forme diferite ale cuvantului pretentie: pretentiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRETENȚIE: PRETÉNȚIE substantiv feminin 1. Drept (real sau închipuit) pe care îl revendică cineva. 2. (la plural ) Idee exagerată despre sine însuși; înfumurare. [Gen. -iei, variantă pretențiune substantiv feminin / conform limba franceza prétention, italiana pretensione < latina praetentus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PRETENȚIE: PRETÉNȚIE substantiv feminin 1. revendicare a unui drept, a unui privilegiu. 2. (la plural) părere bună exagerată pe care o are cineva despre sine; înfumurare. 3. exigență. (< limba franceza prétention) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pretenție: pretenți(un)e forme 1. dreptul ce are cineva, sau crede că-l are, de a pretinde la ceva: are pretențiuni mari; 2. idee exagerată despre talentul sau meritul său. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pretenție: preténție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat preténția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat preténției; plural preténții, articulat preténțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pretenție: preténție (-ți-e) substantiv feminin, articulat preténția (-ți-a), genitiv dativ articulat preténției; plural preténții, articulat preténțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRETENTIE' PRETENSIONÁREPRETENSIONÁTPRETENSIÚNEPRETENSÍVPRETÉNȚIEPRETENȚIÓSPRETENȚIOZITÁTEPRETENȚIÚNEPRETERÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pretenție Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pretenție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Pretenție lui a fost satisfăcută. Pretenție unui profesor față de elevii săi. Pretențieiile epocii noastre. Om lipsit de pretențieii. E plin de pretențieii. Te rog să lași pretențieiile. PRETÉNȚIE pretenției forme 1 Revendicare a unui privilegiu în baza unui drept pretins. • Cu pretenției cu aere de superioritate. Fără pretenției simplu; modest. E plin de pretențieii. |
GRAMATICA cuvântului pretenție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pretenție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pretenție poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE pretenţie? Vezi cuvântul pretenţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pretenţie?[ pre-ten-ţi-e ] Se pare că cuvântul pretenţie are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL pretenție Inţelegi mai uşor cuvântul pretenție dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv și adverb Cu sau fără pretenție sau pretenții = cu sau fără exigențe, cu sau fără aere de superioritate locuțiune adjectiv și adverb Fără pretenții = modest, potrivit ca amploare, valoare etc locuțiune adjectiv și adverb Fără pretenții = modest, potrivit ca amploare, valoare etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pretenție |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala între cele patru ziduri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pretenție are forma: preténții
