|
Preface [ pre-fa-ce ] VEZI SINONIME PENTRU preface PE ESINONIME.COM definiția cuvântului preface în mai multe dicționareDefinițiile pentru preface din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a preface (forma la infinitiv) A preface conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PREFACE: PREFÁCE, prefác, verb III. 1. tranzitiv (Folosit și absolut) A da unei ființe sau unui lucru o înfățișare, o formă sau un conținut nou; a transforma, a schimba, a preschimba. Numai iată că iar îi iese spinul înainte, îmbrăcat altfel și călare pe un cal frumos, și, prefăcîndu-și glasul, începe a căina pe fiul craiului. CREANGĂ, P. 202. Răvărsarea popoarelor nouă a prefăcut pămîntul. RUSSO, O. 83. O, an, prezis atîta, măreț, reformator.. prefă, răstoarnă și îmbunătățează. ALEXANDRESCU, P. 77. (Cu pronunțare regională) Trebuie mai întîi să ne prifacem numele; să le mai lungim. Tu, te-i chema de azi înainte Pungescovici și eu Bondicescu. ALECSANDRI, T. I 117. • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «în» și arătînd rezultatul schimbării) Englezii se răzbunară prefăcînd satul în cenușă printr-un bombardament în regulă. BART, E. 321. Hîrca aceasta de babă... prefăcuse atunci pe stăpînu-său, Făt-Frumos, în purcelul cel ogîrjit, răpciugos și răpănos. CREANGĂ, P. 101. Anii prefac copilul nebunatic în omul cu mintea coaptă. RUSSO, O. A. 68. • (Rar, urmat de un adjectiv sau participiu) O babă i-a zis Că Fira pe fată S-o prefacă moartă. COȘBUC, P. II 151. • reflexiv Fata împăratului se preface într-o păsărică și zboară nevăzută printre cinci străji. CREANGĂ, O. A. 259. Și cum îl sărută pe frunte, el se prefăcu într-o floare roșie-închisă ca vișina coaptă. EMINESCU, N. 17. • reflexiv pasiv Mitreo, se apropie și pentru necăjită țara noastră eliberarea. Și atunci democrația va lua cîrma. Cîte se vor face și preface toate trebuiesc apărate. SADOVEANU, M. C. 125. 2. tranzitiv A transforma un obiect de îmbrăcăminte, dîndu-i altă înfățișare, altă croială. Adusese o croitoreasă cu ziua, in casă, să-i prefacă o rochie neagră. C. PETRESCU, C. vezi 169. 3. reflexiv A simula o acțiune cu scopul de a induce în eroare pe cineva. Se prefăcea a nu înțelege că nu e dorit. VORNIC, P. 197. Împrejur satul dormea sau se prefăcea că doarme într-o liniște de mormînt. REBREANU, R. II 106. Apoi capra pornește înainte plîngînd și lupul după dînsa, prefăcîndu-se că plînge. CREANGĂ, P. 31. • (Urmat de un nume predicativ) Pentru atîta lucru ai șovăit? – întrebă, prefăcîndu-se dezamăgit. VORNIC, P. 130. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PREFACE: PREFÁCE, prefác, verb III. 1. tranzitiv și reflexiv A da sau a lua o formă nouă, un conținut nou; a (se) transforma, a (se) modifica, a (se) schimba, a (se) preschimba. 2. tranzitiv A repara, a reface un obiect, schimbându-i (parțial sau total) aspectul, înfățișarea. 3. reflexiv A încerca (prin atitudine, comportare) să dea o impresie falsă, pentru a induce în eroare; a simula. – Pre2 + face (după limba slavă (veche) prĕtvoriti). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PREFACE: PREFÁCE, prefác, verb III. 1. tranzitiv și reflexiv A da sau a lua o formă nouă, un conținut nou; a (se) transforma, a (se) modifica, a (se) schimba, a (se) preschimba. 2. tranzitiv A repara, a reface un obiect, schimbându-i (parțial sau total) aspectul, înfățișarea. 3. reflexiv A încerca (prin atitudine, comportare) să dea o impresie falsă, pentru a induce în eroare; a simula. – Pre2 + face (după limba slavă (veche) prĕtvoriti). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru preface: prefáce (a preface) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele prefác, persoana întâi plural: noi prefácem, persoana a doua plural: voi prefáceți; imperativ persoana a doua singular: tu prefắ, negație nu prefáce; gerunziu prefăcấnd; participiu prefăcút Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru preface: preface verb vezi CONTRAFACE. DEGHIZA. FACE. FALSIFICA. GĂTI. PREGĂTI. PREPARA. TĂLMĂCI. TRADUCE. TRANSPUNE. TRAVESTI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru preface: prefáce verb → face Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PREFACE' PREFĂCÁNIEPREFĂCĂTÓRPREFĂCĂTORÍEPREFĂCĂTÚRĂPREFÁCEPREFÁCEREPREFĂCÚTPREFÁIprefaiu |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL preface Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului preface dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Prefáce a preface verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele prefác, persoana întâi plural: noi prefácem, persoana a doua plural: voi prefáceți; imperativ persoana a doua singular: tu prefắ, negație nu prefáce; gerunziu prefăcấnd; participiu prefăcút. |
GRAMATICA cuvântului preface? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului preface. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul preface poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE preface? Vezi cuvântul preface desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul preface?[ pre-fa-ce ] Se pare că cuvântul preface are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL preface |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da viață?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|