eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție preceptor


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Preceptor [ pre-cep-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU preceptor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului preceptor în mai multe dicționare

Definițiile pentru preceptor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRECEPTÓR:
PRECEPTÓR, preceptori, substantiv masculin Persoană însărcinată cu educarea și instruirea particulară a unui copil (dintr-o familie bogată). vezi meditator, pedagog, educator. [accentuat și: precéptor]

– Din limba franceza précepteur, latina praeceptor.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PRECEPTOR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRECEPTOR:
PRECÉPTOR, preceptori, substantiv masculin (În trecut) Persoană însărcinată cu educația și instrucția particulară a unui copil sau a unui tînăr. Carte a învățat în casă cu preceptor. SADOVEANU, E. 67.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PRECEPTÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRECEPTÓR:
PRECEPTÓR, preceptori, substantiv masculin Persoană însărcinată cu educarea și instruirea particulară a unui copil (dintr-o familie bogată). [accentuat și: precéptor]

– Din limba franceza précepteur, latina praeceptor.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

preceptor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru preceptor:
*preceptór, -oáre substantiv (latina prae-céptor, -óris. vezi perceptor). Care dă precepte, educator, învățător: Séneca a fost preceptoru luĭ Nerone. figurat Nenorocirea e un preceptor sever.
Forme diferite ale cuvantului preceptor: -oáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PRECEPTÓR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRECEPTÓR:
PRECEPTÓR substantiv masculin (În trecut) Educator particular al unui copil sau al unui tânăr; meditator, pedagog. [< latina praeceptor, conform limba franceza précepteur].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PRECEPTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRECEPTÓR:
PRECEPTÓR preceptori m. învechit Persoană angajată pentru educarea și instruirea unui copil într-o familie. /<fr. précepteur, latina praeceptor
Forme diferite ale cuvantului preceptor: preceptori

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PRECEPTÓR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PRECEPTÓR:
PRECEPTÓR substantiv masculin educator particular al unui copil sau al unui tânăr, pedagog. (< limba franceza précepteur, latina praeceptor)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

preceptor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru preceptor:
preceptor m. cel însărcinat cu instrucțiunea particulară a unui tânăr.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PRECEPTOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRECEPTOR:
PRECEPTOR substantiv (învechit) dascăl, (livresc învechit) mentor. (preceptor al unui tînăr.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

preceptor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru preceptor:
preceptór (educator) substantiv masculin, plural preceptóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

preceptor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru preceptor:
preceptór (educator) substantiv masculin, plural preceptóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'PRECEPTOR'
PRECÉPȚIEpreceptístpreceptístăpreceptísticPRECEPTÓRpreceptorálprecepútprecesPRECÉSIE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL preceptor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului preceptor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PRECEPTÓR preceptori m.
Preceptor al unui tânăr.
Preceptor al unui tînăr.

GRAMATICA cuvântului preceptor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului preceptor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul preceptor poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul preceptor sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul preceptor are forma: preceptóri
VEZI PLURALUL pentru preceptor la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE preceptor?
Vezi cuvântul preceptor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul preceptor?
[ pre-cep-tor ]
Se pare că cuvântul preceptor are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL preceptor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Familial a șterge putina sau a o șterge?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
model economico-matematic prin intermediul căruia se exprimă și se determină conexiunile proceselor de producție și consum din cadrul economiei naționale
o singură dată într-un an; rar
a pleca repede și pe neobservate
scorțișoară aromată
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app