 | as |
|
| Prăznuire [ prăz-nu-i-re ] VEZI SINONIME PENTRU prăznuire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului praznuire în mai multe dicționareDefinițiile pentru praznuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru prăznuire: prăznuíre, prăznuiri substantiv feminin 1. Acțiunea de a prăznui și rezultatul ei; sărbătorire, aniversare a unui eveniment religios, a unui sfânt etc.; prin generalizare sărbătorire, aniversare; prin extensie laudă, preamărire, (regional) prăznuială. 2. Masă mare, îmbelșugată (cu joc și lăutari) organizată cu ocazia unei prăznuiri (1) a unui eveniment important etc.; prin generalizare ospăț, petrecere, chef; specializare praznic. [Variante: prăzduíre s.f] – Din prăznui. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRĂZNUIRE: PRĂZNUIRE s. 1. aniversare, celebrare, sărbătorire, serbare, (regional) prăznuială. (praznuire unui secol de la...) 2. benchetuială, chef, ospăț, petrecere, praznic, (popular) benchet, chiolhan, refenea, zaiafet, (învechit și regional) petrecanie, (Moldova) guleai. (O praznuire de pomină.) 3. banchet, masă, ospăț, praznic, prînz, (livresc) festin, (rar) ospeție, (popular) prînzare. (A dat o praznuire în cinstea oaspeților.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRĂZNUIRE: PRĂZNUÍRE, prăznuiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) prăznui; ospătare. Prăznuirea cu vin îl făcea mai îndrăzneț ca de obicei. SADOVEANU, P. M. 304. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRĂZNUIRE: PRĂZNUÍRE, prăznuiri, substantiv feminin (învechit și popular) Acțiunea de a prăznui și rezultatul ei. – vezi prăznui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRĂZNUIRE: PRĂZNUÍRE, prăznuiri, substantiv feminin Acțiunea de a prăznui și rezultatul ei. – vezi prăznui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prăznuire: prăznuíre (învechit, popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat prăznuírii; plural prăznuíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prăznuire: prăznuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat prăznuírii; plural prăznuíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRAZNUIRE' PRĂZNICÍprăznicitórPRĂZNUÍPRĂZNUIÁLĂPRĂZNUÍREprăznuitórPRĂZULÍUpấrcoPRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prăznuire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prăznuire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Prăznuire unui secol de la. O prăznuire de pomină. A dat o prăznuire în cinstea oaspeților. |
GRAMATICA cuvântului prăznuire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prăznuire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prăznuire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prăznuire? Vezi cuvântul prăznuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prăznuire?[ prăz-nu-i-re ] Se pare că cuvântul prăznuire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prăznuire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A scoate cuiva peri albi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul prăznuire are forma: prăznuíri
