 | as |
|
| Pravilă [ pra-vi-lă ] VEZI SINONIME PENTRU pravilă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pravila în mai multe dicționareDefinițiile pentru pravila din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru pravilă: právilă, pravile substantiv feminin 1. Normă, îndatorire etc. prescrisă de Biserică, decurgând din preceptele morale și canonice pe care aceasta le preconizează; prin extensie carte în care sunt cuprinse aceste norme, îndatoriri etc. ♦ (învechit) Pedeapsă (constând mai ales din rugăciuni) dată celor care încălcau canoanele bisericești; canon. 2. (învechit) Rugăciune spusă de preoți sau de călugări potrivit tipicului bisericesc (mai ales la vecernie și la utrenie). 3. Lege naturală, menire a firii; normă, regulă, tipic; specializare regulă, normă de conduită, de comportare; deprindere, obicei, tradiție, datină; lege a pământului. 4. (Azi, rar) Lege; hotărâre; cod, carte de legi; prin extensie (învechit) regim politic. • Pravila de la Govora (Pravila cea mică) = prima carte în limba română apărută în Muntenia în 1640, tradusă din slavonește de călugărul Mihail Moxa (Moxalie) de la m-rea Bitrița și tipărită în tipografia de la m-rea Govora, înființată de Matei Basarab. Cuprindea o compilație de legiuiri bisericești și civile, aflate într-un manuscris slavon, și răspundea unor nevoi ale preoților în activitatea lor. O parte din tirajul cărții a fost destinat pentru Transilvania, având pe foaia de titlu, în locul numelui mitropolitului Teofil, pe acela al lui Ghenadie, mitropolitul Ardealului. • Pravila cea mare vezi Îndreptarea legii. [Variante: (învechit) právelă substantiv feminin] – Din limba slavă (veche) pravilo. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRAVILĂ: PRÁVILĂ, pravile și pravili, substantiv feminin (Învechit și arhaizant) 1. Lege, dispoziție, hotărîre. Pravila asta nouă... le pusese grumazul în jug. CAMIL PETRESCU, O. II 302. El îi advocat, cunoaște toate pravilele. ALECSANDRI, T. 1234. Mă gîndesc la atîtea rele, Ea atîți cumpliți ciocoi, Ce-au văzut zilele mele Făcînd pravili pentru noi. BOLLIAC, O. 196. • Expresia: A pune (sau a rîndui) pravilă = a da o dispoziție, a decide, a stabili o regulă. Și-a pus părintele pravilă și a zis: că în toată sîmbăta să se procitească băieții și fetele. CREANGĂ, A. 3. • Locuţiune adverbiala După pravilă = conform legii, după lege, legal. ♦ Lege naturală, lege a firii. E scris în pravila lumii, cu toate că n-o știu sloveni. C. PETRESCU, A. R. 54. Așa-i pravila naturii, cucoane Grigori. Bătrînii împreună și tinerii iarăși împreună. ALECSANDRI, T. I 43. 2. Cod de legi civile sau bisericești; (concretizat) carte care conține astfel de legi. Pravila lui Matei Basarab. Pravila lui Vasile Lupu. ▭ Și eu, zise Avrichie, eram tare îngrijat pentru pravilă, că aici nu e cine să-mi cetească. STĂNOIU C. I. 11. Svîrrr! cu pravila cea mare după călugări. CREANGĂ, A. 79. Alexandru vv. cel Bun al Moldovei, pe la începutul veacului al XV-lea, a făcut o pravilă ce acum nu se mai găsește. BĂLCESCU, O. I 61. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRAVILĂ: PRÁVILĂ, pravile, substantiv feminin (învechit) 1. Lege (sau corp de legi), dispoziție, regulament, hotărâre (cu caracter civil sau bisericesc). • Locuţiune adverbiala După pravilă = conform legii, legal; just, drept. Peste pravilă = (pe) nedrept, ilegal. • Expresia: A pune (sau a rândui) pravilă = a stabili o regulă. ♦ Lege naturală, lege a firii; prin extensie destin. ♦ Carte care conține astfel de legi. • Pravilă împărătească = corp de legi și de dispoziții juridice întocmit inițial pe verb reflexiv:emea împăratului Iustinian. 2. Normă după care se produce sau se alcătuiește ceva; regulă. 3. Regulă de comportare. ♦ Obicei, tradiție, datină. [plural și: pravili] – Din limba slavă (veche) pravilo. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRAVILĂ: PRÁVILĂ, pravile, substantiv feminin 1. Lege (sau cod de legi), dispoziție, regulament, hotărâre (cu caracter civil sau bisericesc). • Locuţiune adverbiala După pravilă = conform legii, legal; just, drept. Peste pravilă = (pe) nedrept, ilegal. • Expresia: A pune (sau a rândui) pravilă = a stabili o regulă. • Lege naturală, lege a firii; prin extensie destin. ♦ Carte care conține astfel de legi. • Pravilă împărătească = corp de legi și de dispoziții juridice întocmit inițial pe verb reflexiv:emea împăratului Iustinian. 2. Normă după care se produce sau se alcătuiește ceva; regulă. 3. Regulă de comportare. ♦ Obicei, tradiție, datină. [plural și: pravili] – Din limba slavă (veche) pravilo. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRAVILĂ: PRÁVILĂ pravilae forme învechit 1) Regulă imperativă adoptată de organul legislativ al unei țări și apărată de stat; lege. 2) Carte care conține astfel de reguli. 3) rar Normă tradițională a unei colectivități, legată de un ceremonial și transmisă din generație în generație; datină; obicei; rânduială. /<sl. pravilo Forme diferite ale cuvantului pravila: pravilae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pravilă: pravilă substantiv verbal COD. DATINĂ. DISPOZIȚIE. FEL. HOTĂRÎRE. LEGE. NORMĂ. OBICEI. ORDIN. PORUNCĂ. PRECEPT. PRINCIPIU. REGULĂ. RÎNDUIALĂ. TRADIȚIE. UZ. UZANȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pravilă: právilă substantiv feminin, genitiv dativ articulat právilei; plural právile Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pravilă: právilă substantiv feminin, genitiv dativ articulat právilei; plural právile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRAVILA' PRAVDApravédnicprăvéscPRÁVEȚPRÁVILĂPRĂVILÁȘPRAVILICÉSCPRAVILICÉȘTEPRAVILÍST |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pravilă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pravilă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PRÁVILĂ pravilăe forme învechit 1 Regulă imperativă adoptată de organul legislativ al unei țări și apărată de stat; lege. |
GRAMATICA cuvântului pravilă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pravilă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pravilă poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE pravilă? Vezi cuvântul pravilă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pravilă?[ pra-vi-lă ] Se pare că cuvântul pravilă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL pravilă Inţelegi mai uşor cuvântul pravilă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Pravila de la Govora Pravila cea mică = prima carte în limba română apărută în Muntenia în 1640, tradusă din slavonește de călugărul Mihail Moxa Moxalie de la m-rea Bitrița și tipărită în tipografia de la m-rea Govora, înființată de Matei Basarab A pune sau a rîndui pravilă = a da o dispoziție, a decide, a stabili o regulă Locuţiune adverbiala După pravilă = conform legii, după lege, legal Locuţiune adverbiala După pravilă = conform legii, legal; just, drept Peste pravilă = pe nedrept, ilegal A pune sau a rândui pravilă = a stabili o regulă Pravilă împărătească = corp de legi și de dispoziții juridice întocmit inițial pe verb reflexiv:emea împăratului Iustinian Locuţiune adverbiala După pravilă = conform legii, legal; just, drept Peste pravilă = pe nedrept, ilegal A pune sau a rândui pravilă = a stabili o regulă Pravilă împărătească = corp de legi și de dispoziții juridice întocmit inițial pe verb reflexiv:emea împăratului Iustinian |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pravilă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Barieră luminoasă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pravilă are forma: právile
