|
Prădător [ pră-dă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU prădător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pradator în mai multe dicționareDefinițiile pentru pradator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRĂDĂTÓR: PRĂDĂTÓR, -OÁRE, prădători, -oare, substantiv masculin și forme (Rar) 1. Cel care pradă, care jefuiește. Aidi la Fulga Ăl bătrîn, ăl bătrîn, ăl de demult, Prădător de nouă țări, înșălător de nouă domni! PĂSCULESCU, L. P. 297. 2. (Regional) Risipitor, cheltuitor. Și ți-i beutor bărbatu; Beutor și prădător Și la lucru n-are spor! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 185. Forme diferite ale cuvantului pradator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRĂDĂTÓR: PRĂDĂTÓR, -OÁRE, prădători, -oare, substantiv masculin și forme, substantiv neutru, adjectiv 1. S. m. și forme (Rar) Persoană care pradă, care jefuiește; jefuitor; hoț. 2. S. m. și forme (regional) Om risipitor, cheltuitor. 3. substantiv neutru, adjectiv (Animal carnivor) care își urmărește și capturează prada (vie). – Prăda + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului pradator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRĂDĂTÓR: PRĂDĂTÓR, -OÁRE, prădători, -oare, substantiv masculin și forme 1. (Rar) Persoană care pradă, care jefuiește; jefuitor; hoț. 2. (regional) Om risipitor, cheltuitor. – Prăda + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului pradator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRĂDĂTOR: PRĂDĂTOR substantiv jefuitor, (livresc) spoliator, (regional) jăpcan, jăpcaș, (Moldova) jăcaș, (învechit) pleșcaș, pleșcuitor, prădaș. (Un pradator nemilos.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRĂDĂTÓR: PRĂDĂTÓR pradatoroáre (pradatoróri, pradatoroáre) m. și forme Persoană care pradă; jefuitor. /a prăda + sufix pradatortor Forme diferite ale cuvantului pradator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRĂDĂTÓR: PRĂDĂTÓR adjectiv, substantiv verbal cheltuitor, înrobitor, risipitor, robitor. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prădător: prădător adjectiv, substantiv verbal CHELTUITOR. ÎNROBITOR. RISIPITOR. ROBITOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prădător: prădătór (rar) substantiv masculin, plural prădătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prădător: prădătór substantiv masculin, plural prădătóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRĂDĂTÓR: PRĂDĂTÓR substantiv verbal hoț, pungaș. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prădător: prădător substantiv verbal HOȚ. PUNGAȘ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prădător: prădător m. cel ce pradă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'PRADATOR' PRĂDÁȘPRĂDĂȘÚGPRĂDÁTprădătoárePRĂDĂTÓRprădătúrăPRADESprădézprădíce |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prădător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prădător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un prădător nemilos. Un prădător nemilos. PRĂDĂTÓR prădătoroáre prădătoróri, prădătoroáre m. /a prăda + sufix prădătortor. |
GRAMATICA cuvântului prădător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prădător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prădător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prădător? Vezi cuvântul prădător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prădător?[ pră-dă-tor ] Se pare că cuvântul prădător are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prădător |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pronume interogativ cu ce preț? în ce număr? în ce cantitate? ce durată de timp? cât costă? cât e ceasul??Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|