eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție povatuitor


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Povăţuitor [ po-vă-ţu-i-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU povăţuitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului povatuitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru povatuitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POVĂȚUITÓR:
POVĂȚUITÓR, povățuitori, substantiv masculin

1. Persoană care dă povețe sau sfaturi; sfătuitor, sfetnic. Deoarece insă rolurile de povățuitor îl măguleau, se sili să găsească un sfat bun. REBREANU,

I. 110. Fata împăratului... se gîndi mai întîi pe care din boierii cei bătrîni să ia de povățuitor. ISPIRESCU, L.

15. N-avem nicidecum pretenția a fi priviți ca niște legiuitori sau cel puțin ca niște povățuitori. NEGRUZZI, S. I 337.
       • (Adjectival, învechit) În om două sînt stăpîne puteri împărățitoare: Una ca să zădărească, alta povățuitoare. CONACHI, P. 276.
♦ Călăuză, îndrumător, ghid. Eu asemăn a mea stare cu a unui călător, Care, neștiindu-și drumul, fără povățuitor, Se oprește p-o cîmpie și, cu totul întristat, Drumuri vede, dar nu știe care e adevărat. ALEXANDRESCU, P. 48.

2. (Învechit) Abecedar. (Cu pronunțare regională) Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică de institutorii Gh. Ienăchescu și Ion Creangă.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

POVĂȚUITOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POVĂȚUITOR:
POVĂȚUITOR substantiv, adjectiv

1. substantiv călăuză, îndrumător, sfătuitor, sfetnic, (livresc) mentor, (învechit și fam.) dascăl, (învechit) povață, tocmitor. (X îi servește drept povatuitor.)

2. substantiv consilier, sfătuitor, sfetnic. (povatuitor al domnitorului.)

3. adjectiv, substantiv călăuzitor, îndrumător, sfătuitor, (învechit) îndreptător, purtător. (I-a fost un excelent povatuitor.)

4. adjectiv îndrumător, sfătuitor, (învechit) învățător. (Carte povatuitor.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

POVĂȚUITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POVĂȚUITÓR:
POVĂȚUITÓR, -OÁRE, povățuitori, -oare, substantiv masculin și forme (popular; adesea adjectival) Persoană care dă cuiva sfaturi, care îndrumă, călăuzește.
♦ Ceea ce servește cuiva drept călăuză, îndrumător. [ pronunție: -țu-i-]

– Povățui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului povatuitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

POVĂȚUITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POVĂȚUITÓR:
POVĂȚUITÓR, -OÁRE, povățuitori, -oare, substantiv masculin și forme (Adesea adjectival) Persoană care dă cuiva sfaturi, care îndrumează, călăuzește.
♦ Ceea ce servește cuiva drept călăuză, îndrumător. [ pronunție: -țu-i-]

– Povățui + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului povatuitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

POVĂȚUITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POVĂȚUITÓR:
POVĂȚUITÓR2 povatuitoroáre (povatuitoróri,povatuitoroáre) m. și forme Persoană care povățuiește, care dă sfaturi; sfătuitor. [silabe -țu-i-] /a povățui + sufix povatuitortor
Forme diferite ale cuvantului povatuitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

POVĂȚUITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POVĂȚUITÓR:
POVĂȚUITÓR1 povatuitoroáre n. învechit Lucrare în care se dau povețe într-un anumit domeniu; călăuză; ghid. [silabe -țu-i-] /a povățui + sufix povatuitortor
Forme diferite ale cuvantului povatuitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

POVĂȚUITÓR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POVĂȚUITÓR:
POVĂȚUITÓR substantiv verbal cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, șef.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

povățuitor
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru povățuitor:
povățuitor substantiv verbal CAP. CĂPETENIE. COMANDANT. CONDUCĂTOR. MAI-MARE. ȘEF.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

povățuitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru povățuitor:
povățuitór substantiv masculin (silabe -țu-i-), plural povățuitóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

povățuitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru povățuitor:
povățuitór (popular) (-țu-i-) substantiv masculin, plural povățuitóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

povățuitor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru povățuitor:
povățuitor m. cel ce povățuiește.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'POVATUITOR'
POVĂȚUÍPOVĂȚUIÁLĂPOVĂȚUÍREpovățuitoárePOVĂȚUITÓRPOVĂȚUITÚRĂpovăzníțăpovấcepovedésc

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL povățuitor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului povățuitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
X îi servește drept povățuitor.
Povățuitor al domnitorului.
I-a fost un excelent povățuitor.
Carte povățuitor.
Carte povățuitoroare.
POVĂȚUITÓR2 povățuitoroáre povățuitoróri,povățuitoroáre m.
[silabe -țu-i-] /a povățui + sufix povățuitortor.
POVĂȚUITÓR1 povățuitoroáre n.
[silabe -țu-i-] /a povățui + sufix povățuitortor.

GRAMATICA cuvântului povățuitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului povățuitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul povățuitor poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul povățuitor sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul povățuitor are forma: povățuitóri
VEZI PLURALUL pentru povățuitor la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE povăţuitor?
Vezi cuvântul povăţuitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul povăţuitor?
[ po-vă-ţu-i-tor ]
Se pare că cuvântul povăţuitor are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL povățuitor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A aduce la același numitor?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi la capătul resurselor materiale, a nu mai avea aproape nici un ban
a ucide, a omorî
a a face ca două sau mai multe fracții ordinare să aibă același numitor; b a împăca puncte de vedere deosebite sau a uniformiza fără temei păreri, tendințe, concepții diferite
tub electronic
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app