 | as |
|
| Povăţuire [ po-vă-ţu-i-re ] VEZI SINONIME PENTRU povăţuire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului povatuire în mai multe dicționareDefinițiile pentru povatuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POVĂȚUIRE: POVĂȚUÍRE, povățuiri, substantiv feminin Faptul de a povățui; îndrumare, călăuzire; (concretizat) sfat, povață, învățătură. Sub povățuirea unui părinte învățat, deosebitele țări pe unde trecea era ca o carte deschisă dinaintea ochilor săi. NEGRUZZI, S. II 142. Istoria este... testamentul lăsat de către strămoși strănepoților, ca să le slujească de tălmăcire verb reflexiv:emii de față și de povățuire verb reflexiv:emii viitoare. KOGĂLNICEANU, S. A. 49. Lebăda e omul ce dă povățuire Acelor cari umblă pe cale de pieire. ALEXANDRESCU, P. 83. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POVĂȚUIRE: POVĂȚUIRE substantiv îndemn, îndrumare, învățătură, povață, sfat, vorbă, (popular) învăț, consiliu, cuget, dăscălie, gînd, povățuială, povățuitură, sfătuială, sfătuire, socoteală. (I-a ascultat povatuire.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POVĂȚUIRE: POVĂȚUÍRE, povățuiți, substantiv feminin (popular) Faptul de a povățui; sfat, îndrumare, povață. – vezi povățui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POVĂȚUIRE: POVĂȚUÍRE, povățuiri, substantiv feminin Faptul de a povățui; sfat, îndrumare, povață. – vezi povățui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru povățuire: povățuíre (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat povățuírii; plural povățuíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru povățuire: povățuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat povățuírii; plural povățuíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru povățuire: povățuire substantiv verbal COMANDĂ. CONDUCERE. ȘEFIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POVĂȚUIRE: POVĂȚUÍRE substantiv verbal sfat. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'POVATUIRE' povățătórpovățíPOVĂȚUÍPOVĂȚUIÁLĂPOVĂȚUÍREpovățuitoárePOVĂȚUITÓRPOVĂȚUITÚRĂpovăzníță |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL POVĂȚUIRE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului povăţuire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I-a ascultat povĂȚuire. |
GRAMATICA cuvântului POVĂȚUIRE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului povăţuire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul POVĂȚUIRE poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE povăţuire? Vezi cuvântul povăţuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul povăţuire?[ po-vă-ţu-i-re ] Se pare că cuvântul povăţuire are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL POVĂȚUIRE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala din fericire?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul povățuire are forma: povățuíri
