 | as |
|
| Potrivit [ po-tri-vit ] VEZI SINONIME PENTRU potrivit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului potrivit în mai multe dicționareDefinițiile pentru potrivit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POTRIVIT: POTRIVÍT2, -Ă, potriviți, -te, adjectiv 1. Care se potrivește (bine), care se armonizează sau are însușiri comune cu cineva sau cu ceva. Tu și cu talpa-iadului sînteți potrivită păreche. CREANGĂ, P. 318. Abia începuse a gusta dulcețile unei căsătorii potrivite, cu întîiul ei bărbat și moartea îl seceră. NEGRUZZI, S. I 41. De mîndrie boul stăpînit, Se credea că este decît toți mai mare, Că cu dînsul nimeni nu e potrivit. ALEXANDRESCU, P. 64. 2. Corespunzător, indicat, apt pentru..., bun de..., adecvat. Totul era în regulă. Nici n-ar fi visat un om mai potrivit planurilor sale ascunse și de mult pregătite. C. PETRESCU, C. vezi III. În loc să facă bucatele bune și potrivite și să lele copiii... cum i-a lăut fata moșneagului de bine, ea i-a opărit pe toți. CREANGĂ, P. 292. Au găsit într-un loc prundos niște pietre... din care au ales una potrivită trebuinții sale. DRĂGHICI, R. 53. • Locuţiune adverbiala Potrivit (cu)... = în conformitate cu; în raport cu; după, conform. Unii dintre acești cărturari, potrivit înclinărilor personale, se izolează, căutînd răgaz pentru preocupările lor. SADOVEANU, E. 30. Încăpățînarea lui creștea potrivit cu stăruințele ei. CARAGIALE, S. 80. Să-i zici Păsări-Lăți-Lungilă mi se pare că e mai potrivit cu năravul și apucăturile lui. CREANGĂ, P. 245. ♦ Bine ales, nimerit, indicat. În jurul lor se țesea lumea bîlciului. Unii se opreau și-i priveau zîmbind o clipă. Mitrea simți că locul nu e potrivit pentru vorbele ce aveau să-și spună. SADOVEANU, M. C. 80. Rupe din gard verb reflexiv:eascuri, cînd nu-i gardul ei. Dar pe verb reflexiv:emea asta? Tocmai potrivită, Pe cînd toată lumea doarme liniștită. COȘBUC, P. I 252. Răspunsul este nu numai caracteristic, dar și potrivit. NEGRUZZI, S. I 315. • (Adverbial) Spune-mi, bre omule, cine te-a învățat pe tine să răspunzi așa de potrivit. ISPIRESCU, L. 178. 3. Aranjat, așezat; alcătuit, întocmit, făcut, meșteșugit. Mă dusei să privesc în altar, printr-un ciob de geam, potrivit între bîrne. GALACTION, O. I 42. Își face... un lăcaș... potrivit pe a lin verb reflexiv:ere. CONACHI, P. 263. • Cheie potrivită = cheie falsă, vezi fals. 4. Moderat, temperat; de mijloc. Pe malul dimpotrivă, la o depărtare potrivită... se desfăcea în lumină un plai înalt. GALACTION, O. I 62. Forme diferite ale cuvantului potrivit: potrivit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POTRIVIT: POTRIVIT adjectiv, adverb 1. adjectiv mijlociu. (De statură, de mărime potrivit.) 2. adjectiv acceptabil, accesibil, convenabil, moderat, rezonabil, (livresc) modic, (familial) pasabil. (Prețuri potrivit.) 3. adjectiv blînd, moderat, temperat, (figurat) dulce. (Climă potrivit.) 4. adjectiv armonios. (Culori potrivit.) 5. adjectiv adecvat, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, nimerit, oportun, recomandabil, recomandat, (livresc) pertinent. (învechit) cuviincios, răspunzător, (figurat) sănătos. (Mijlocul cel mai potrivit pentru...) 6. adverb adecvat, indicat, nimerit, oportun, recomandabil. (Nu e potrivit să...) 7. adverb conform, după. (A lucrat potrivit planului.) 8. adjectiv adecvat, bun, indicat, nimerit, propriu. (Un teren potrivit pentru arte.) 9. adjectiv adecvat, binevenit, bun, favorabil, fericit, indicat, nimerit, oportun, prielnic, propice, (livresc) pertinent, (popular) priincios. (Un prilej potrivit.) 10. adjectiv apt, bun, capabil, convenabil, susceptibil. (potrivit pentru un anumit scop.) 11. adjectiv comun, mediocru, mijlociu. (Un elev potrivit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POTRIVIT: POTRIVÍT2, -Ă, potriviți, -te, adjectiv 1. Care are însușiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizează cu cineva sau cu ceva; asemenea. 2. Corespunzător (scopului urmărit), adecvat, nimerit. ♦ (Adverbial) Conform cu..., în concordanță cu..., în raport cu... ♦ Bine ales; indicat. 3. Aranjat, așezat; întocmit, meșteșugit. • Cheie potrivită = cheie de care se servește cineva pentru a deschide broasca unei uși, a unei cutii etc. străine; cheie falsă. 4. Moderat, temperat; de mijloc; acceptabil. La o depărtare potrivită. – vezi potrivi. Forme diferite ale cuvantului potrivit: potrivit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POTRIVIT: POTRIVÍT2, -Ă, potriviți, -te, adjectiv 1. Care are însușiri comune cu altcineva sau cu altceva, care se armonizează cu cineva sau cu ceva; asemenea. 2. Corespunzător (scopului urmărit), adecvat, nimerit. ♦ (Adverbial) Conform cu..., în concordanță cu..., în raport cu... ♦ Bine ales; indicat. 3. Aranjat, așezat; întocmit, meșteșugit. • Cheie potrivită = cheie de care se servește cineva pentru a deschide broasca unei uși, a unei cutii etc. străine; cheie falsă. 4. Moderat, temperat; de mijloc; acceptabil. La o depărtare potrivită. – vezi potrivi. Forme diferite ale cuvantului potrivit: potrivit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru potrivit: potrivít, -ă adjectiv Care se potrivește, care convine alăturea de altu: doĭ tinerĭ potrivițĭ. Mijlociŭ, moderat, cît trebuĭe, nu prea: mărime potrivită, căldură potrivită, gusturĭ potrivite. Conform: un ordin potrivit situațiuniĭ saŭ cu situațiunea. adverb Convenabil, cuviincĭos: a răspunde potrivit. Moderat: a bea potrivit. După, conform: potrivit legiĭ saŭ cu legea. Forme diferite ale cuvantului potrivit: potrivit-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru potrivit: potrivit a. 1. asemenea: amândoi sunt foarte potriviți; 2. mijlociu, moderat: om potrivit; 3. convenabil: baie potrivită de caldă ISP. ║ adverb 1. cuviincios: răspunde potrivit; 2. cumpătat: să bei potrivit. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POTRIVIT: POTRIVÍT1 substantiv neutru Acțiunea de a (se) potrivi; aranjare, așezare. întreaga operație se reducea la potrivitul colțurilor coalei și la păturirea ei în opt sau în șaisprezece pagini. PAS, Z. I 271. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POTRIVIT: POTRIVÍT1 substantiv neutru Potrivire; aranjare, așezare. – vezi potrivi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POTRIVIT: POTRIVÍT1 substantiv neutru Potrivire; aranjare, așezare. – vezi potrivi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru potrivit: potrivít substantiv neutru (silabe -tri-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru potrivit: *potrivít1 (po-tri-) adverb Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Potrivit: Potrivit ≠ nepotrivit Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru potrivit: potrivít2 substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'POTRIVIT' potrivéscPOTRIVÍpotrivioárăPOTRIVÍREPOTRIVÍTpotrivițélPOTRIVITÓRPOTRÍVNICpotrivniceá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL potrivit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului potrivit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii De statură, de mărime potrivit. Prețuri potrivit. Climă potrivit. Culori potrivit. Mijlocul cel mai potrivit pentru. Nu e potrivit să. A lucrat potrivit planului. Un teren potrivit pentru arte. Un prilej potrivit. Potrivit pentru un anumit scop. Un elev potrivit. |
GRAMATICA cuvântului potrivit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului potrivit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul potrivit poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE potrivit? Vezi cuvântul potrivit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul potrivit?[ po-tri-vit ] Se pare că cuvântul potrivit are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL potrivit Inţelegi mai uşor cuvântul potrivit dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= în conformitate cu; în raport cu; după, conform Cheie potrivită = cheie falsă, vezi fals Cheie potrivită = cheie de care se servește cineva pentru a deschide broasca unei uși, a unei cutii etc Cheie potrivită = cheie de care se servește cineva pentru a deschide broasca unei uși, a unei cutii etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL potrivit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în expresie picat din cer sau din soare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
