 | as |
|
| Potop [ po-top ] VEZI SINONIME PENTRU potop PE ESINONIME.COM definiția cuvântului potop în mai multe dicționareDefinițiile pentru potop din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POTÓP: POTÓP, (rar) potopuri și potoape, substantiv neutru 1. (În legendele biblice) Revărsare mare de apă care a înecat întreaga lume și toate viețuitoarele de pe pămînt (afară de cele scăpate în arca lui Noe). Prin bălțile de noroi... treceau niște ciubote mari, cărora nu le-ar fi păsat nici de potop. EMINESCU, N. 34. Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată. Atunci cînd tata Noe în luntrea-i deșălată, Plutea pe universul subt unde înecat? ALEXANDRESCU, M. 178. ♦ Ploaie foarte mare, torențială; revărsare de ape. vezi puhoi. Ce verb reflexiv:eme!... Ia te uită, e un întreg potop! MACEDONSKI, O. II 50. Și, gonind biruitoare, tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare tulburată. EMINESCU, O. I 148. • (Precizat prin «apelor» sau «de apă») Să verși păgîn potop de apă Pe șesul holdelor de aur. GOGA, P. 18. Se prăpăstuiră asupra pământului, cu șuier de aer sfîșiat, potopul greu al apelor cerești. HOGA.Ș, M. N. 176. • figurat Al ochilor potop Se varsă nebunatic în stropi. COȘBUC, P. II 180. 2. figurat Cantitate imensă, mulțime foarte mare. vezi noian. Primea-n obraz tot acest potop de vorbe. GALAN, B. I 53. Peste aurul învălurat al grîului, soarele revărsa potopul de aur al luminii lui fierbinți, SANDU-ALDEA, U. P. 158. Lupii suri ies după pradă, Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă. ALECSANDRI, P. A. 113. 3. Prăpăd, urgie, distrugere, nenorocire. Mi s-a părut așa... că din nou a venit potopul războiului. SAHIA, N. 62. Și cînd clămpăneam ceaslovul, cîte zece, douăzeci de suflete prăpădeam deodată; potop era pe capul muștelor! CREANGĂ, A. 4. Marcu biet o auzit De potopul cel cumplit Ce casa i-a pustiit. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 485. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POTOP: POTOP s. 1. (livresc) diluviu. (potopul biblic.) 2. inundare, inundație, înec, revărsare, (popular) potopenie, (învechit) revărsătură, undătură. (În urma ploilor s-a produs un mare potop.) 3. (regional) sodom. (Afară e potop de ploaie.) 4. calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie, (învechit și popular) prăpădenie, (popular) blestem, mînie, potopenie, topenie, (învechit și regional) pustieșag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pÎrjol, plagă. (Un adevărat potop s-a abătut asupra lor.) 5. duium, grămadă, mulțime, puhoi, puzderie, sumedenie, (învechit și popular) mare, poiede, (învechit și regional) întuneric, (regional) posmol, tălabă, (Transilvania și Moldova) silă, (învechit) mulțit, putere, (figurat) groază, grozăvenie, grozăvie, (regional figurat) polog. (Un potop de trupe inamice.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POTÓP: POTÓP, potopuri, substantiv neutru 1. (În Biblie) Revărsare uriașă de ape care ar fi înecat întreaga lume și toate viețuitoarele de pe pământ (afară de cele de pe corabia lui Noe). 2. Ploaie mare, torențială; revărsare mare de ape, inundație mare. ♦ prin generalizare Calamitate, dezastru, nenorocire. 3. prin analogie Cantitate imensă; număr mare de ființe sau de lucruri; mulțime, grămadă. – Din limba slavă (veche) potopŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POTÓP: POTÓP, potopuri, substantiv neutru 1. (În Biblie) Revărsare uriașă de ape care a devastat Pământul și a înecat toate viețuitoarele în afară de cele aflate în Arca lui Noe; diluviu. 2. Ploaie torențială; revărsare de ape. 4 prin generalizare Calamitate, dezastru, nenorocire. 3. prin analogie Cantitate imensă; număr mare de ființe sau de lucruri; mulțime, grămadă. – Din limba slavă (veche) potopŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POTÓP: POTÓP potopuri n. 1) (în legendele biblice) Inundație de mari proporții, care a înecat totul în afară de cele ce se aflau pe corabia lui Noe. 2) Ploaie torențială care ține mai mult timp. 3) figurat Nenorocire mare care se abate asupra unei colectivități; catastrofă de mari proporții; prăpăd; dezastru; flagel; calamitate. /<sl. potopu Forme diferite ale cuvantului potop: potopuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru potop: potóp (potópuri), substantiv neutru – Diluviu. Variante plural potoape. limba slavă (veche) potopŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 414; Conev 38), conform limba sârbă potop. – derivat potopenie, substantiv feminin (diluviu, inunudație; dezastru, calamitate); potopi, verb (a inunda, a îneca; a nimici, a distruge, a anihila), conform limba slavă (veche) potapiti, potopiti; potopitor, adjectiv (distrugător, nimicitor). Forme diferite ale cuvantului potop: potópuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru potop: potop n. 1. inundațiune foarte mare; 2. inundațiune universală care (după legenda biblică) făcu să piară tot neamul omenesc, afară de Noe și de familia sa; 3. figurat mare abundanță sau cantitate: prin potopul de zăpadă AL. un potop de rele. ║ adverb ca un potop: ploile potop cădeau AL. [slava POTOPŬ (din TOPITI, a inunda)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru potop: potóp, potopuri substantiv neutru 1. Ploaie mare, torențială; inundație mare. 2. (În vechiul Testament) Ploaie mare și revărsare de ape, care a ținut 150 de zile, înecând toți oamenii și toate viețuitoarele de pe pământ, cu excepția celor din corabia lui Noe. Este prefigurarea mântuirii prin taina botezului. – Din limba slavă (veche) potopŭ. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru potop: potóp n., plural oape și urĭ (vechea slavă po-topŭ). Diluviŭ, inundațiune imensă (ca cea din Biblie). figurat Mare cantitate: potop de banĭ, de mizeriĭ. adverb Ca un potop: ploaĭa cădea potop. vezi diluviŭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru potop: potóp substantiv neutru, plural potópuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru potop: potóp substantiv neutru, plural potópuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'POTOP' POTOMÉTRUpotónpotonéscpoțoníPOTÓPPOTOPÉNIEpotopéscPOTOPÍPOTOPÍRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL potop Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului potop dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Potopul biblic. În urma ploilor s-a produs un mare potop. Afară e potop de ploaie. Un adevărat potop s-a abătut asupra lor. Un potop de trupe inamice. POTÓP potopuri n. Potopul biblic. Afară e potop de ploaie. |
GRAMATICA cuvântului potop? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului potop. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul potop poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE potop? Vezi cuvântul potop desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul potop?[ po-top ] Se pare că cuvântul potop are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL potop |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul potop are forma: potoape
