eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție postelnic


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Postelnic [ pos-tel-nic ]
VEZI SINONIME PENTRU postelnic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului postelnic în mai multe dicționare

Definițiile pentru postelnic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POSTELNIC:
POSTÉLNIC, postelnici, substantiv masculin (În organizarea feudală administrativă a țărilor romînești)

1. Unul dintre marii boieri de divan, avînd funcția de mareșal al curții și de îngrijitor al camerei de dormit a domnului, iar în Moldova și pe aceea de pîrcălab al ținutului Iași. Postelnicul de taină al lui Radu-vodă,. dumnealui Ștefan Meșter, îl sfătuise pe domnul său să facă altfel de cum făcuse: SADOVEANU, forme J. 516. Tatăl și toți trei feciorii se-nchinară lui vodă și postelnicul începu a numi pe ceilalți boieri. ODOBESCU, S. A. 92.
♦ (În secolul al XVIII-lea și al XIX-lea) Ministru al afacerilor externe. Domnii aveau fiecare un postelnic pentru relațiunile cu consulii. GHICA, S. X. Trimisul s-a întors bogat răsplătit, aducînd și pentru curtizanul nostru... bilet din partea marelui postelnic. NEGRUZZI, S. I 287.

2. (Și în expresie postelnicul al doilea, postelnicul al treilea etc.) Ajutor al postelnicului (1).

3. Titlu onorific dat în epocile mai noi boierilor fără atribuții speciale. Lumea privea pe postelnicul Zimbolici ca pe un model de bărbat. NEGRUZZI, S. I 73.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

POSTELNIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POSTELNIC:
POSTÉLNIC, postelnici, substantiv masculin

1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat unui mare boier, membru al Sfatului domnesc, care avea în grijă camera de dormit a domnului și care, mai târziu, organiza audiențele la domn; boier care avea acest titlu.
       • Postelnicul al doilea (sau al treilea etc.) = subordonat (de grade diferite) al postelnicului (1).
♦ (În timpul Regulamentului Organic) Ministru al Afacerilor Externe.

2. Titlu onorific dat unui boier de țară (cu atribuții administrative); boier care avea acest titlu.

– Din limba slavă (veche) postelĭnikŭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

POSTELNIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POSTELNIC:
POSTÉLNIC, postelnici, substantiv masculin

1. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat unui mare boier, membru al sfatului domnesc, care avea în grijă camera de dormit a domnului și organiza audiențele la domn; boier care avea acest titlu.
       • Postelnicul al doilea (sau al treilea etc.) = subordonat (de grade diverse) al postelnicului (1).
♦ (Mai târziu) Ministru al Afacerilor Externe.

2. Titlu onorific dat boierilor care aveau unele atribuții administrative; boier care avea acest titlu.

– Din limba slavă (veche) postelĭnikŭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

postelnic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru postelnic:
postélnic m. (vechea slavă postelĭnikŭ, despre postelĭa, pat, postelĭnŭ, de pat, despre po-staviti, a așeza, stati, a sta, a se opri; limba rusă postélĭnik. vezi postată). La vechiĭ țarĭ, supraveghetoru ĭataculuĭ și garderobeĭ, ĭar în Moldova și Țara Românească, unu din ceĭ șase boĭerĭ marĭ de divan care introducea la audiențe (adică mareșal, șambelan), apoĭ ministru de externe. Un rang de boĭerie onorific.

– Fem. -easă, plural ese. vezi camerier.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

postelnic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru postelnic:
postelnic m.

1. od. mareșalul Curții însărcinat cu paza camerei de dormit a Domnului și care introducea la audiențe, unul din cei șase mari boieri de divan;

2. (Marele), ministrul afacerilor străine, sub Fanarioți;

3. rang onorific de boierie. (slava POSTELĬNIKŬ (din POSTELĬA, pat)].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

POSTELNIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POSTELNIC:
POSTÉLNIC postelnicci m.

1) (în Moldova și în Muntenia medievală) Boier de divan care avea în grija sa odaia de dormit a domnitorului și audiențele de la curte.

2) (în secolul XVIII) înalt demnitar care se ocupa de afacerile externe ale țării. /<sl. posteliniku
Forme diferite ale cuvantului postelnic: postelnicci

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

POSTELNIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POSTELNIC:
POSTELNIC substantiv (istorie) (învechit) stratornic. (postelnicul era dregător de curte.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

postelnic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru postelnic:
postélnic substantiv masculin, plural postélnici
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

postelnic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru postelnic:
postélnic substantiv masculin, plural postélnici
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'POSTELNIC'
posteánposteáncăposteféctPostelectoralPOSTÉLNICpostélnicăPOSTELNICEÁSĂpostelniceiPOSTELNICÉL

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL postelnic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului postelnic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
POSTÉLNIC postelnicci m.
Postelnicul era dregător de curte.
Postelnicul era dregător de curte.

GRAMATICA cuvântului postelnic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului postelnic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul postelnic poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul postelnic sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul postelnic are forma: postélnici
VEZI PLURALUL pentru postelnic la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE postelnic?
Vezi cuvântul postelnic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul postelnic?
[ pos-tel-nic ]
Se pare că cuvântul postelnic are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL postelnic
Inţelegi mai uşor cuvântul postelnic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
= subordonat de grade diferite al postelnicului 1
= subordonat de grade diverse al postelnicului 1

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL postelnic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Ce-am zis eu??

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
regional crestățea, tâlhărea; salată sălbatică lactuca serriola
unitate de măsură a lungimii folosită pentru materialul tipografic, egală cu 0,376 mm
nu ți-am spus? vezi că am avut dreptate? zi
drum parcurs de alimente prin tubul digestiv din momentul introducerii lor în gură până la absorbția elementelor asimilabile și eliminarea resturilor
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app