 | as |
|
| Post [ post ] VEZI SINONIME PENTRU post PE ESINONIME.COM definiția cuvântului post în mai multe dicționareDefinițiile pentru post din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POST: POST2, posturi, substantiv neutru 1. Funcție, slujbă. A doua zi și-a luat postul în primire. SAHIA, N. 109. Aflând că postul de director al noului teatru comunal din Iași nu este pînă acum ocupat, îmi permit a vă oferi pentru acest post serviciile mele. CARAGIALE, O. VII 481. Boierii se bucurau de o schimbare ce le da nădejde că vor pute ocupa iarăși posturi, ca să adune nouă avuții din sudoarea țăranului. NEGRUZZI, S. I 150. • locuțiune adjectiv și adverb La post (sau la postul lui, lor etc.) = prezent la datorie pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu. Tipografii, la postul lor, Ciocănesc, supraveghează, numără, Pregătesc cuvîntului aripi de zbor. DRAGOMIR, P. 11. 2. Locul unde se găsește o formație militară însărcinată cu executarea unor operații militare; prin extensie formația militară respectivă. Găsiră un post al regimentului de roșiori. DUMITRIU, N. 122. Aproape de tranșeea lor Vom face aci un post înaintat. CAMIL PETRESCU, vezi 37. • (Urmat de determinări indicînd felul, natura, scopul etc.) Ajunse asudat la postul de observație, ascuns chiar în prima linie de tranșee. REBREANU, P. S. 83. Într-un minut toți vînătorii se împărțiră pe la posturile lor de pîndă. BOLINTINEANU, O. 329. ♦ Unitate de milițieni (în trecut, de jandarmi), însărcinată cu menținerea ordinii publice într-o comună rurală; prin extensie localul unde funcționează unitatea respectivă. La postul de miliție nu-l găsiră pe șef, care era plecat în alt sat. DUMITRIU, N. 153. Mai tîrziu, ar fi putut ajunge șeful unui post, frumos îmbrăcat în uniformă, mai mare peste tot satul. BOGZA, C. O. 273. Toată lumea din sat, adunată în fața postului de jandarmi, cerea cu îndârjire șefului de post eliberarea din arest a sfătuitorului ei, Gheorghe a Paraschivei. BUJOR, S. 156. ♦ Locul unde stă santinela în timpul serviciului de gardă; prin extensie serviciul de gardă al santinelei; (rar) santinela însăși. Cînd eram în post tăceam ore, ce ore, zile întregi. Așa era consemnul. SAHIA, N. 56. Grupuri de soldați înarmați alergau zoriți, din toate părțile. Posturile se îndoiau pe la gherete. VLAHUȚĂ, O. A. I 149. ♦ Locul unde stă un milițian însărcinat cu supravegherea circulației pe străzi. ♦ Punct sau element situat la (mare) distanță de centrul de care depinde. După vegetația orientală și înfățișarea solului, insula aceasta apare ca o prelungire a Asiei, un post înaintat al vechiului continent. BART, S. M. 48. 3. Instalație cuprinzînd aparatele necesare pentru executarea unor anumite operații tehnice. Post telefonic. ▭ Toți ofițerii își luară locurile obișnuite pe punte. Secundul trecu la postul de manevră al ancorei. BART, E. 131. ♦ Loc în care se desfășoară o activitate (în special tehnică), sau pe care îl ocupă o persoană în timpul efectuării unei operații. Post de observație. ♦ Loc pe care îl ocupă o piesă sau un dispozitiv de fixare sau de prelucrare la o mașină combinată. 4. Categorie în care sînt introduse, într-o evidență contabilă, sume de bani, materiale etc.; rubrica corespunzătoare dintr-un registru, de contabilitate. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POST: POST3, posturi, substantiv neutru 1. Abținere de a mînca unele alimente (carne, grăsimi) prescrisă de biserică credincioșilor, în anumite zile sau în anumite perioade ale anului. Afară se crapă de ziuă, iar noi înfulicăm cu lăcomie; ne răzbunăm pe cele șase săptămîni de post. VLAHUȚĂ, O. A. II 89. M-aș duce în verb reflexiv:eo sehăstrie... ca prin post și rugăciuni să capăt iertarea acestui păcat. NEGRUZZI, S. I 30. • Expresia: A ține post = a posti. Toți frații mă vorbesc de rău, Și tata-i supărat mereu, Iar mama, la icoane, Mătănii bate, ține post. COȘBUC, P. I 118. Mare cît o zi de post = care nu se mai termină. Uite-i mă, căciula, frate, Mare cît o zi de post. COȘBUC, P. I 225. • locuțiune adjectiv De post = a) (despre mîncări, în opoziție cu de frupt) pregătit numai din alimente îngăduite de biserică; prin extensie gătit fără came (și fără grăsimi animale). Ghiveci de post; b) (despre zile, săptămînij luni) în care se postește; prin extensie în care se rabdă de foame. • Post negru vezi negru3 (2). 2. Perioadă de timp care precedă o sărbătoare și în care biserica prescrie să se postească. Iarna se pusese înainte de postul crăciunului cu patru săptămîni. AGÎRBICEANU, S. P. 28. Refuză și limbi și cașcaval, zicînd că e în post și nu poate mînca. ALEXANDRESCU, P. 72. • (Glumeț) Nu m-ăi lăsa să mă-nfrupt c-o sărutare? – Ba te-oi lăsa, Todirică, că doar nu sîntem în post. ALECSANDRI, T. I 247. • Postul (cel) mare = postul care precedă sărbătoarea paștilor. Vă puteți închipui, ce verb reflexiv:a să zică a te scălda în Bistrița, la Broșteni, de două ori pe zi, tocmai în postul cel mare. CREANGĂ, A. 28. • Expresia: Martie din post nu lipsește (sau ca-n martie postul), se spune despre cineva care e nelipsit de undeva (unde poate obține un profit, un avantaj). Eu la chef, ca-n marte postul. COȘBUC, P. II 37. De te vor pofti la masă, tu nu te trage sub masă; dar nu fi supărător, că or zice că: mart din post nu mai lipsește. NEGRUZZI, S. I 251. ♦ figurat Timp cînd se rabdă de foame. Nu știu cum, Așa i-a mers de prost. E rău, cînd anu-ntreg ți-e post, Și masa cînd ți-e-n drum. COȘBUC, P. I 229. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POST: POST2, posturi, substantiv neutru 1. Funcție, slujbă. • Locuţiune adverbiala La post sau la postul meu (ori tău etc.) = prezent la datorie pentru îndeplinirea obligațiilor (de serviciu). 2. Loc unde se găsește o formație militară (restrânsă) care execută un ordin; prin extensie formația militară respectivă. ♦ Unitate de polițiști sau jandarmi (în trecut de milițieni) însărcinată cu menținerea ordinii publice într-o localitate rurală; prin extensie local unde funcționează unitatea respectivă. ♦ Loc unde stă santinela în timpul serviciului de gardă; prin extensie serviciul de gardă al santinelei; (rar) santinelă. ♦ Loc unde stă un polițist însărcinat cu supravegherea circulației pe străzi. 3. Instalație utilată cu aparatura necesară pentru executarea anumitor operații tehnice. Post telefonic. ♦ Loc special amenajat în care se desfășoară o activitate practică sau pe care îl ocupă o persoană în timpul efectuării unei asemenea activități. Post de observație. • Post de mișcare = loc pentru deservirea circulației trenurilor. Post (sanitar) de (prim) ajutor = ansamblul încăperilor, al mijloacelor tehnico-sanitare și al personalului sanitar, organizat cu scopul de a da primele îngrijiri persoanelor accidentate sau bolnavilor. 4. Categorie în care sunt înscrise într-o evidență contabilă sume de bani, materiale etc.; rubrica corespunzătoare dintr-un registru de contabilitate. – Din limba franceza poste. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POST: POST2, posturi, substantiv neutru 1. Funcție, slujbă. • Locuţiune adverbiala La post sau la postul meu (ori tău etc.) = prezent la datorie pentru îndeplinirea obligațiilor (de serviciu). 2. Loc unde se găsește o formație militară (restrânsă) care execută un ordin; prin extensie formația militară respectivă. ♦ Unitate de poliție sau jandarmerie care menține ordinea într-o localitate rurală; prin extensie local unde funcționează unitatea respectivă. ♦ Loc unde stă santinela sau plantonul în timpul serviciului de gardă; prin extensie serviciul de gardă al santinelei; (rar) santinelă. ♦ Loc unde stă un agent de circulație. 3. Instalație utilată cu aparatura necesară pentru executarea anumitor operații tehnice. Post telefonic. ♦ Loc special amenajat în care se desfășoară o activitate practică sau pe care îl ocupă o persoană în timpul efectuării unei asemenea activități. Post de observație. • Post de mișcare = loc pentru deservirea circulației trenurilor. Post (sanitar) de (prim) ajutor = ansamblul încăperilor, al mijloacelor tehnico-sanitare și al personalului sanitar, organizat pentru a da primele îngrijiri medicale. 4. Categorie în care sunt înscrise într-o evidență contabilă sume de bani, materiale etc.; rubrica corespunzătoare dintr-un registru de contabilitate. – Din limba franceza poste. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru post: post, posturi substantiv neutru 1. Interdicție de a mânca unele alimente (mai ales de origine animală), prescrisă credincioșilor de către Biserică în anumite zise sau perioade ale anului. ♦ Formă rituală de asceză fiziologică și mai ales alimentară, asociată adesea cu exerciții de purificare spirituală, prescrisă de Biserică credincioșilor pentru a intra în comuniune cu Dumnezeu. • locuțiune adjectiv De post = a) gătit fără carne (și fără grăsimi animale); b) (despre zile) în care se postește. • locuțiune verbala A ține (sau a mânca de) post = a posti. • Expresia: (E mare) cât o zi de post = foarte mare. ♦ Mâncare preparată din alimente îngăduite de Biserică pentru o perioadă de post. ♦ Abținere (totală sau parțială) de mâncare (și băutură). ♦ (învechit, rar, în sintagma post limpede) Dietă, regim. ♦ (familial) Abstinență. 2. Perioadă de timp care precedă anumite sărbători religioase și în care Biserica prescrie postul. • Postul (cel) mare = postul Paștilor. • Expresia: Martie din post nnu lipsește sau ca în martie postul, se spune despre cineva care e nelipsit dintr-un locuțiune • Ca nunta în post, se spune despre o acțiune necugetată, despre ceea ce este nepotrivit într-o anumită împrejurare. ♦ Timp cât cineva este obligat să răbde de foame. – Din limba slavă (veche) postŭ. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru post: post (pósturi) substantiv neutru – Funcție, slujbă. în franceză poste, în sens militar prin intermediul limba rusă post. Este dubletul lui poștă, substantiv feminin (haltă pentru a schimba caii de voiaj; călătorie cu diligența; casă pentru odihna călătorilor și schimbul cailor și al diligenței; distanța de la o stație la alta, care se socotea cam de 10 km; diligență, poștalion; instituție pentru distribuirea corespondenței; poștaș; Moldova, alică; distracție constînd în a pune o hîrtie aprinsă între degetele de la picioare ale unei persoane adormite), cuvînt cu care ar putea proveni din limba franceza poste sau din italiana posta, prin intermediul limba rusă pocta (Cihac, II, 281; Sanzewitsch 207; Tiktin), din în limba maghiara posta (Gáldi, Dict., 152), sau mai probabil din limba neogreacă πόστα, conform limba sârbă, Hristos, limba cehă pošta, poloneză poczta. derivat poștal, adjectiv, din limba franceza postal; poștalion, substantiv masculin, din limba franceza postillon, conform limba rusă počtalion; poștalion, substantiv neutru (diligență); poștar (variantă poștaș), substantiv masculin (factor poștal); post-restant, substantiv neutru, din limba franceza poste-restante. Forme diferite ale cuvantului post: pósturi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POST: POST3, posturi, substantiv neutru 1. Interdicție de a mânca unele alimente (de origine animală) prescrisă credincioșilor de către biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului. • locuțiune adjectiv De post = a) (despre mâncare) pregătit numai din alimente îngăduite de biserică; prin extensie gătit fără carne (și fără grăsimi animale); b) (despre zile sau perioade de timp) în care se postește; figurat în care se rabdă de foame. • locuțiune verbala A ține post = a posti. • Expresia: (E) mare cât o zi de post = (e) foarte mare, foarte înalt. 2. Perioadă de timp care precedă o sărbătoare și în care biserica prescrie să se postească. • Postul (cel) mare = postul care precedă sărbătoarea Paștilor. • Expresia: Martie din post nu lipsește sau ca în martie postul, se spune despre cineva care e nelipsit dintr-un loc (de unde poate obține un profit, un avantaj). ♦ (familial) Abstinență. – Din limba slavă (veche) postŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POST: POST3, posturi, substantiv neutru 1. Restricție de a mânca unele alimente (de origine animală) prescrisă credincioșilor de către Biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului. • locuțiune adjectiv De post = a) (despre mâncare) pregătit numai din alimente îngăduite de Biserică; prin extensie gătit fără carne (și fără grăsimi animale); b) (despre zile sau perioade de timp) în care se postește; figurat în care se rabdă de foame. • locuțiune verbala A ține post = a posti. • Expresia: Mare cât o zi de post = foarte mare. 2. Perioadă de timp care precedă o sărbătoare și în care Biserica prescrie postul. • Postul (cel) Mare = postul care precedă sărbătoarea Paștilor. • Expresia: Martie din post nu lipsește sau ca în martie postul, se spune despre cineva care e nelipsit dintr-un loc (de unde poate obține un profit, un avantaj). ♦ (familial) Abstinență. – Din limba slavă (veche) postŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Glosar de termeni aviatici dă următoarea definitie pentru POST: POST spațiu prevăzut de regulă cu instalații și aparatură necesară îndeplinirii unor activități tactice, tehnice sau de control pe linie de zbor. Postul de observare aeriană este amenajat pe lângă punctul de comandă al unei unități, în care observatorul aerian este dotat cu planșetă cu cerc azimutal și execută observarea spațiului aerian pentru a descoperi țintele aeriene și transmiterea datelor privind direcția, înălțimea și viteza de zbor, compunerea și natura țintei, acțiunile executate. Postul radiotehnic este constituit dintr-o subunitate din trupele radiotehnice destinată cercetării circulare a spațiului aerian în puncte anume stabilite și pentru asigurarea de radiolocație a zborurilor aviației de vânătoare și a trupelor de rachete antiaeriene. Definiție sursă: Glosar de termeni aviatici |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POST: POST1 posturi n. 1) Loc special de unde se poate supraveghea sau păzi un obiect. post de observație. A fi la post. 2) Persoană sau grup de persoane puse într-un anumit loc să păzească sau să supravegheze pe cineva sau ceva. A schimba postul. 3) (în trecut) Unitate de jandarmi având însărcinarea să mențină ordinea într-o comună (rurală). 4) Activitate de răspundere pe care o îndeplinește cineva permanent într-o instituție, întreprindere sau organizație în schimbul unui salariu; funcție. post de președinte. post de șef de secție. 5) Loc special amenajat unde se desfășoară o anumită activitate. post de radio. post sanitar. /<fr. poste Forme diferite ale cuvantului post: posturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru POST: POST2 substantiv neutru 1. loc în care se exercită o anumită activitate; funcție, slujbă. 2. loc în care se găsește un planton, o santinelă (în timpul gărzii), o unitate militară pentru executarea anumitor operații. 3. instalație cuprinzând aparatura necesară pentru executarea anumitor operații tehnice. ♦ post sanitar (sau de prim ajutor) = ansamblu de încăperi, mijloace tehnico-sanitare și personal calificat pentru acordarea primelor îngrijiri accidentaților și bolnavilor. 4. categorie în care sunt introduse într-o evidență contabilă sume de bani, materiale etc. (< limba franceza poste) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru post: 1) post n., plural urĭ (vechea slavă postŭ, sîrb. limba rusă post). Ajunare, abstinență de mîncare. Abstinență de mîncare de carne, lapte și oŭă (adică mîncare numaĭ de vegetale și rar pește) la ortodocșĭ în aintea marilor sărbătorĭ: a ținea post, a mînca post orĭ de post. A spurca postu, a strica postu, a mînca carne, lapte saŭ oŭă în post. – Sînt patru posturĭ la ortodocșĭ: postu mare saŭ al Pașteluĭ (7 săptămînĭ), al sfîntuluĭ Petru (2), al sfinteĭ Mariĭ (2) și al Crăcĭunuluĭ (6). Postu catolic e numaĭ fără carne, dar cu lapte, oŭă și cele-lalte. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POST: POST2 posturi n. 1) Abținere completă sau parțială de la consumarea alimentelor de frupt în anumite zile și perioade de timp, prescrisă credincioșilor de biserică. Zi de post. 2) Totalitate a zilelor prevăzute pentru această abținere. postul Crăciunului. • postul (cel) mare postul dinaintea Paștilor. A ține post a posti. Mare cât o zi de post care pare să nu se mai termine. 3) figurat Perioadă de timp când cineva se abține de la ceva. /sl. postu Forme diferite ale cuvantului post: posturi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru POST: POST substantiv neutru 1. Funcție, slujbă. ♦ Loc în care se exercită o anumită activitate. 2. Loc în care se află o unitate militară pentru executarea anumitor operații. ♦ Loc unde stă sentinela în timpul gărzii. 3. Instalație cuprinzând aparatele necesare pentru executarea anumitor operații tehnice. 4. Categorie în care sunt introduse într-o evidență contabilă sume de bani, materiale etc. [conform limba franceza poste, italiana posto]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru post: post (pósturi), substantiv neutru – 1. Ajunare, secolul – 2. Perioadă în care se ține post. – 3. Mîncare de post. – Megl. post. limba slavă (veche) postŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 280; Conev 111), conform limba bulgară, limba sârbă, limba cehă, poloneză, rut., limba rusă post. – derivat posti, verb (a ține postul, a mînca de post; a nu mînca, a răbda de foame), din limba slavă (veche) postiti sę; postitor, adjectiv (care postește); postnic, adjectiv (cate postește), din limba slavă (veche) postĭnikŭ. Forme diferite ale cuvantului post: pósturi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru post: post n. 1. locul unde soldatul a fost pus de șeful său: a dezertat dela postul său; 2. corp de gardă și soldații ce-l formează: un mic post ca de 130 soldați turci OD.; 3. figurat funcțiune oarecare: post bine plătit. [limba rusă POSTŬ (din limba franceza poste (m.)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POST: POST substantiv funcție, serviciu, slujbă, (învechit și regional) poslușanie, (regional) servit, (prin Moldova) breaslă, (învechit) cin, huzmet, mansup, (învechit, în Transilvania) tistie, tisturie. (Avea un post modest.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POST: POST1- Element de compunere însemnînd «după», care servește la formarea unor substantive, ca: postfață, adjective, ca: postbelic, verbe, ca: post-, data, postpune. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru post-: post- prefix care indică așezarea în urmă sau în spate. latina post prin intermediul limba franceza post: post-dată, substantiv feminin, din limba franceza post-date; post-palatal, adjectiv (velar) etc. Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru post: post n. 1. ajunare: zi de post; 2. timp de ajunat: postul Crăciunului, Paștilor. [slava POSTŬ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POST: POST substantiv (termen bisericesc) (popular) sec, (prin Moldova) popă. (În timpul post de Crăciun.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru post: post (adm., termen militar, tehnic, termen bisericesc) substantiv neutru, plural pósturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru post: post-scríptum (latina) substantiv neutru; abreviere P.S. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POST: POST substantiv verbal dietă, regim. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru post: post substantiv neutru singular abstinență Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru post: post substantiv verbal DIETĂ. REGIM. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru post: post substantiv neutru, plural pósturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POST: POST substantiv verbal slujbă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Post: Post ≠ câșlegi Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru post: post-restánt substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'POST' POSPÁNGPOSPOLÍTpospolítăPOSSÍBILEPOSTPOST-ABÓRTUMPOST-CHEIEpost-fáctumpost-meridian |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL post Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului post dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii POST1 posturi n. Post de observație. A fi la post. A schimba postul. Post de președinte. Post de șef de secție. Post de radio. Post sanitar. POST2 posturi n. Zi de post. Postul Crăciunului. • postul cel mare postul dinaintea Paștilor. A ține post a posti. Mare cât o zi de post care pare să nu se mai termine. Avea un post modest. În timpul postului de Crăciun. În timpul post de Crăciun. |
GRAMATICA cuvântului post? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului post. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul post poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE post? Vezi cuvântul post desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul post?[ post ] Se pare că cuvântul post are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL post Inţelegi mai uşor cuvântul post dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe = prezent la datorie pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu A ține post = a posti Mare cît o zi de post = care nu se mai termină locuțiune adjectiv De post = a despre mîncări, în opoziție cu de frupt pregătit numai din alimente îngăduite de biserică; prin extensie gătit fără came și fără grăsimi animale Postul cel mare = postul care precedă sărbătoarea paștilor = prezent la datorie pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu Post de mișcare = loc pentru deservirea circulației trenurilor Post sanitar de prim ajutor = ansamblul încăperilor, al mijloacelor tehnico-sanitare și al personalului sanitar, organizat cu scopul de a da primele îngrijiri persoanelor accidentate sau bolnavilor = prezent la datorie pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu Post de mișcare = loc pentru deservirea circulației trenurilor Post sanitar de prim ajutor = ansamblul încăperilor, al mijloacelor tehnico-sanitare și al personalului sanitar, organizat pentru a da primele îngrijiri medicale locuțiune adjectiv De post = a gătit fără carne și fără grăsimi animale; b despre zile în care se postește locuțiune verbala A ține sau a mânca de post = a posti E mare cât o zi de post = foarte mare Postul cel mare = postul Paștilor locuțiune adjectiv De post = a despre mâncare pregătit numai din alimente îngăduite de biserică; prin extensie gătit fără carne și fără grăsimi animale; b despre zile sau perioade de timp în care se postește; figurat în care se rabdă de foame locuțiune verbala A ține post = a posti E mare cât o zi de post = e foarte mare, foarte înalt Postul cel mare = postul care precedă sărbătoarea Paștilor locuțiune adjectiv De post = a despre mâncare pregătit numai din alimente îngăduite de Biserică; prin extensie gătit fără carne și fără grăsimi animale; b despre zile sau perioade de timp în care se postește; figurat în care se rabdă de foame locuțiune verbala A ține post = a posti Mare cât o zi de post = foarte mare Postul cel Mare = postul care precedă sărbătoarea Paștilor ♦ post sanitar sau de prim ajutor = ansamblu de încăperi, mijloace tehnico-sanitare și personal calificat pentru acordarea primelor îngrijiri accidentaților și bolnavilor |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL post |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Piatră rară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul post are forma: pósturi
