 | as |
|
| Posesor [ po-se-sor ] VEZI SINONIME PENTRU posesor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului posesor în mai multe dicționareDefinițiile pentru posesor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POSESÓR: POSESÓR, -OÁRE, posesori,-oare,substantiv masculin și forme 1. Persoană care deține, cu titlu de proprietar, un bun; proprietar. Posesor de case. • figurat Pînă și la galerie, la locurile numerotate, stăteau posesori de nume respectabile. REBREANU, R. I 264. 2. (Moldova,învechit) Arendaș. Are să-ncapă biata moșioara noastră pe mîna posesorului, ALECSANDRI, T. 1579. Cu cît însă se învoiește cu posesorul, cu atîta e nemulțămit de chirigiu. NEGRUZZI, S. I 301. – Accentuat și: (2) posésor. Forme diferite ale cuvantului posesor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POSESÓR: POSESÓR, -OÁRE, posesori, -oare, substantiv masculin și forme 1. Persoană care deține cu titlu de proprietate un bun; persoană căreia îi aparține ceva. ♦ (învechit și regional) Arendaș. 2. Persoană care posedă anumite însușiri, caracteristici. Posesorul unui stil elegant de înot. – Din limba franceza possesseur, latina possessor, -oris. Forme diferite ale cuvantului posesor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POSESÓR: POSESÓR, -OÁRE, posesori, -oare, substantiv masculin și forme 1. Persoană care deține cu titlu de proprietate un bun; persoană căreia îi aparține ceva. ♦ (învechit și regional) Arendaș. 2. Persoană care posedă anumite însușiri, caracteristici. Posesorul unui stil elegant de înot. – Din limba franceza possesseur, latina possessor, -oris. Forme diferite ale cuvantului posesor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POSESOR: POSESOR s. 1. deținător, proprietar, stăpîn, (învechit) ocinaș, posesuitor. (posesor al unui bun.) 2. (juridic) detentor, deținător. (posesor a restituit bunul aflat în grija sa.) 3. deținător, purtător. (posesor unui nume.). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru posesor: *posesór, -oáre substantiv (latina pos-séssor, -óris. vezi a-sesor). Care posedă, stăpîn. În drept, care posedă pe un timp (chiriaș, arendaș). – În est posésor (limba rusă posésor, poloneză posesor), arendaș. Forme diferite ale cuvantului posesor: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru POSESÓR: POSESÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme Deținător al unui bun, al unui lucru; (prin extensie) proprietar, stăpân. [conform limba franceza possesseur, latina possessor]. Forme diferite ale cuvantului posesor: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru POSESÓR: POSESÓR substantiv masculin (conform limba franceza possesseur, latina possessor): persoană care posedă ceva și la care face referire pronumele posesiv. Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POSESÓR: POSESÓR posesoroáre (posesoróri, posesoroáre) m. și forme Persoană care posedă. /<fr. possesseur, latina possessor Forme diferite ale cuvantului posesor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru POSESÓR: POSESÓR, -OÁRE substantiv masculin forme cel care posedă (1) ceva. (< limba franceza possesseur, latina possessor) Forme diferite ale cuvantului posesor: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru posesor: posesór substantiv masculin, plural posesóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru posesor: posesór substantiv masculin, plural posesóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POSESÓR: POSESÓR substantiv verbal arendaș. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru posesor: posesor substantiv verbal ARENDAȘ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'POSESOR' POSESIÚNEPOSESÍVposesivitáteposesoárePOSESÓRposesoráșPOSESÓRIUPOSEȘTIPOSESUÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL posesor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului posesor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Posesor al unui bun. Posesor a restituit bunul aflat în grija sa. Posesor unui nume. Posesor al unui bun. POSESÓR posesoroáre posesoróri, posesoroáre m. |
GRAMATICA cuvântului posesor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului posesor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul posesor poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE posesor? Vezi cuvântul posesor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul posesor?[ po-se-sor ] Se pare că cuvântul posesor are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL posesor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A pune cuiva gând rău?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul posesor are forma: posesóri
