eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție porumbel


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Porumbel [ po-rum-bel ]
VEZI SINONIME PENTRU porumbel PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului porumbel în mai multe dicționare

Definițiile pentru porumbel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PORUMBEL:
PORUMBÉL, -EÁ, porumbei, -ele, substantiv masculin, substantiv feminin, adjectiv

I.

1. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul divers colorat (Columba); pasăre aparținând uneia dintre aceste specii; hulub, porumb (II), porumbaș.
       • Porumbel călător (sau de poștă, voiajor) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor.
       • Expresia: A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste și în bună înțelegere.
       • Compus: porumbel-râzător = guguștiuc.

2. S. forme (regional) Porumbiță.

II. S. m. Știulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză.

III.

1. S. forme Fructul porumbarului1, sferic, de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbă1.

2. S. m. (botanică) Porumbar1.

3. S. m. (botanică; la plural ) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care crește prin vii și li vezi (Muscari botryoides). IV. Adj. (regional) Porumb (III).

– Porumb + sufix -el, -ea.
Forme diferite ale cuvantului porumbel: porumbel-eÁ

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PORUMBEL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PORUMBEL:
PORUMBÉL, -EÁ, porumbei, -ele, substantiv, adjectiv

I.

1. S. m. Nume dat mai multor specii de păsări sălbatice sau domestice, de talie mijlocie sau mică, cu ciocul scurt, cu penajul extrem de variat (Columba); pasăre aparținând uneia dintre aceste specii; hulub, porumb (II), porumbaș.
       • Porumbel călător (sau de poștă, voiajor) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor.
       • Expresia: A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste și în bună înțelegere.
       • Compus: porumbel-râzător = guguștiuc.

2. S. forme (regional) Porumbiță.

II. S. m. Știulete de porumb cu boabele încă necoapte, în lapte, care se mănâncă fierte sau coapte în spuză.

III.

1. S. forme Fructul porumbarului1, sferic, de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbă1.

2. S. m. (botanică) Porumbar1.

3. S. m. (botanică; la plural ) Mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori albastre, care crește prin vii și li vezi (Muscari botryoides). IV. Adj. (regional) Porumb (III).

– Porumb + sufix -el, -ea.
Forme diferite ale cuvantului porumbel: porumbel-eÁ

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PORUMBEL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PORUMBEL:
PORUMBÉL1, porumbei, substantiv masculin Pasăre (sălbatică sau domestică) de mărime mijlocie, cu penele mai ales sur-albăstrii (Columba); (Moldova) hulub. Porumbeii cu picioarele de mărgean coboară să ciugulească grăunțele din mînă-mi. C. PETRESCU, S.

10. Un stol de porumbei se ridică în văzduh. REBREANU, R. I 314. Pe sus un stol de porumbei își tremură aripa-n zare, Ca fluturii de mititei. PĂUN-PINCIO, P. 69. Am doi porumbei, Toată lumea, s-oglindește-n ei (Ochii). SBIERA, P. 320.
       • Porumbel călător (sau de poștă) = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, fiind folosit pentru transmiterea unor mesaje (mai ales în timp de război).
       • Expresia: A trăi (sau a se iubi) ca porumbeii (sau ca doi porumbei) = a trăi în dragoste și în bună înțelegere.
       • Compus: porumbel-rîzător = guguștiuc.

– Variantă: porumbiél (PAS, Z. I 170) substantiv masculin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PORUMBEL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PORUMBEL:
PORUMBEL s.

I. (ornitologie)

1. (Columba) (popular) porumb, (învechit și regional) porumboi, (Banat și Transilvania) golîmb, (Moldova) hulub.

2. porumbel sălbatic (Streptopelia turtur) = turturea, (regional) porumbelul lui Noe.

II. (botanică)

1. (Prunus spinosa) porumbar, (învechit și regional) tîrn, (regional) coțobrel, curcudel, mărăcine, porumb, porumbea, scorombar, spin.

2. (Muscari botryoides; la plural ) (regional) cocoșei (la plural), ceapa-ciorii, porumbul-cucului.

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PORUMBEL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PORUMBEL:
PORUMBÉL porumbeli m. Pasăre sălbatică sau domestică, de talie mică, cu cioc scurt și penaj divers colorat, care trăiește în perechi.
       • porumbel-gulerat porumbel cu un rând de pene în jurul gâtului (ca un guler). porumbel călător (sau de poștă) porumbel special dresat pentru a duce diferite mesaje. A trăi (sau a se iubi) ca doi porumbeli a trăi în mare dragoste și înțelegere. /porumb + sufix porumbelel
Forme diferite ale cuvantului porumbel: porumbeli

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

porumbel
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbel, porumbei substantiv masculin

1. ( argoul lumii interlope) delincvent care își schimbă încontinuu locul unde operează.

2. (la plural ) cuplu de îndrăgostiți.

3. (deț.) scrisoare trimisă acasă prin unul dintre vizitatori la pușcărie fără permisiunea conducerii.

4. (tox.) toxicoman lipsit de experiență, adesea păcălit de confrații săi versați.

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

porumbel
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbél m., plural eĭ (despre porumb, o pasăre). Moldova sud. Porumb mic. Sud. Vest (porumbiel). Porumb (pasăre). Nord. Porumb, porumbrel, un fel de prun pitic și ghimpos. plural Ceapa cĭoriĭ, o plantă liliacee cu florile așezate ca struguriĭ (múscari [botroides și racemósum]).
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PORUMBEL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PORUMBEL:
PORUMBÉL 2, porumbei, substantiv masculin Porumbar

1. Porumbel cu porumbele, Negrișoare, mititele, Cadă-ți porumbelele, Uște-ți-se frunzele. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 59.

– Variantă: porumbrél (SADOVEANU, O. VIII 50, ȘEZ. XV 109) substantiv masculin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

porumbel
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbel m.

1. pasăre domestică ce locuește în porumbar;

2. plural porumbeii (de a), numele unui joc de copii;

3. botanică a) trecut porumbar; b) plural ceapa-ciorii.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PORUMBEL
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PORUMBEL:
PORUMBÉL3, -EÁ, porumbei, -le, adjectiv De culoare- cenușiu-vineție, porumb3. S-a ivit un voinicel Pe-un cal vînăt, porumbel. ALECSANDRI, P. P. 160.
Forme diferite ale cuvantului porumbel: porumbel-eÁ

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

porumbel
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbél (pasăre, plantă, știulete) substantiv masculin, plural porumbéi, articulat porumbéii
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

porumbel
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbél2 (pasăre, plantă, știulete) substantiv masculin, plural porumbéi, articulat porumbéii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

porumbel
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbél1 (regional) adjectiv masculin, plural porumbéi; forme porumbeá, plural porumbéle
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

porumbel
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbél adjectiv masculin, plural porumbéi; forme singular porumbeá, plural porumbéle
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

porumbel
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbél-râzătór (guguștiuc) substantiv masculin, plural porumbéi-râzătóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PORUMBEL
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PORUMBEL:
PORUMBÉL substantiv verbal părul-ciutei, salbă-moale, spin, verigar.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

porumbel
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru porumbel:
porumbel substantiv verbal PĂRUL-CIUTEI. SALBĂ-MOALE. SPIN. VERIGAR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PORUMBEL'
PORUMBĂRÍȘTEPORUMBÁRIȚĂPORUMBÁȘPORUMBEÁPORUMBÉLPORUMBEL-DE-MÁREporumbél-râzătórPORUMBEL-ȚIGĂNÉSCporumbel-turcesc

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL porumbel
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului porumbel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PORUMBÉL porumbeli m.
       • porumbel-gulerat porumbel cu un rând de pene în jurul gâtului ca un guler.
Porumbel călător sau de poștă porumbel special dresat pentru a duce diferite mesaje.
A trăi sau a se iubi ca doi porumbeli a trăi în mare dragoste și înțelegere.
/porumb + sufix porumbelel.

GRAMATICA cuvântului porumbel?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului porumbel.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul porumbel poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul porumbel sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul porumbel are forma: porumbéi
VEZI PLURALUL pentru porumbel la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE porumbel?
Vezi cuvântul porumbel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul porumbel?
[ po-rum-bel ]
Se pare că cuvântul porumbel are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL porumbel
Inţelegi mai uşor cuvântul porumbel dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Porumbel călător sau de poștă, voiajor = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor
A trăi sau a se iubi ca porumbeii sau ca doi porumbei = a trăi în dragoste și în bună înțelegere
Compus: porumbel-râzător = guguștiuc
Porumbel călător sau de poștă, voiajor = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, folosit pentru transmiterea mesajelor
A trăi sau a se iubi ca porumbeii sau ca doi porumbei = a trăi în dragoste și în bună înțelegere
Compus: porumbel-râzător = guguștiuc
Porumbel călător sau de poștă = porumbel dresat să se întoarcă la locul de unde a fost trimis, fiind folosit pentru transmiterea unor mesaje mai ales în timp de război
A trăi sau a se iubi ca porumbeii sau ca doi porumbei = a trăi în dragoste și în bună înțelegere
Compus: porumbel-rîzător = guguștiuc
Porumbel sălbatic Streptopelia turtur = turturea, regional porumbelul lui Noe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL porumbel

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagma gaz ilariant?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig realizat în comun, pe care și-o rezervă cineva pentru sine
organism uman sau animal care adăpostește microbi patogeni, de obicei într-una din cavitățile naturale ale corpului, constituind, în același timp, o sursă permanentă de infecție
protoxid de azot, folosit ca anestezic general
mărgăritar
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app