 | as |
|
| Pornire [ por-ni-re ] VEZI SINONIME PENTRU pornire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pornire în mai multe dicționareDefinițiile pentru pornire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PORNIRE: PORNIRE s. 1. plecare, (popular) porneală, (învechit) purcedere, purces. (pornire noastră are loc în zori.) 2. ducere, mergere, mers, plecare. (După pornire lui acolo.) 3. ducă, plecare. (E gata de pornire.) 4. (tehnic) demaraj, demarare. (pornire unei mașini.) 5. declanșare, dezlănțuire, iscare, izbucnire, începere, producere, stîrnire, venire, (învechit și regional) scornire, (învechit) prorupere, prorupție. (Înainte de pornire vijeliei.) 6. aspirație, dor, dorință, năzuință, poftă, rîvnă, tendință, vis, (rar) năzuire, rîvnire, (regional) năduleală, (învechit) năslire, năslitură, rîvnitură. (pornire de a face ceva util.) 7. imbold, impuls, îndemn, stimul, stimulent, (rar) îmboldire, (regional) bold, (învechit) năstav, porneală, (grecism învechit) parachinisis, (figurat) mișcare, resort, suport, (învechit și regional figurat) strămurare. (pornire pentru o acțiune.) 8. ardoare, avînt, elan, entuziasm, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, (livresc) fervență, fervoare, patos, (rar) ardență, (Moldova) ahotă, (învechit) porneală, săltare, (figurat) aprindere, căldură, flacără, foc, pojar, suflu, zbor. (pornire specifică tinereții.) 9. aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, predilecție, predispoziție, preferință, talent, vocație, (livresc) propensiune, (popular) tragere, (învechit) aplecăciune, plecare. (Și-a demonstrat din plin pornire pentru...) 10. aplecare, dispoziție, înclinare, înclinație, tendință. (pornire de a exagera.) 11. animozitate, discordie, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, ură, verb reflexiv:ajbă, verb reflexiv:ăjmășie, zîzanie, (livresc) inimiciție, (învechit și popular) price, (popular și fam.) dihonie, (popular) pică, (învechit și regional) ceartă, pizmă, pizmuire, scîrbă, (Moldova) poxie, (învechit) mozavirie, neprietenie, patos, scandală, sfadă, urîciune, verb reflexiv:ăjbie, (latinism învechit) rancoare. (Ce e pornire asta neîmblînzită între voi?) 12. antipatie, aversiune, ostilitate, repulsie, resentiment, (livresc) repugnanță, resimțămînt. (Simte o vizibilă pornire față de el.) 13. ciudă, gelozie, invidie, necaz, pică, pizmă, ranchiună, (rar) înciudare, (popular) năduf, obidă, pizmuire, pofidă, (învechit, regional și fam.) parapon, (învechit și regional, în Bucov,) băsău, (învechit și regional) măraz, scîrbă, (regional) pildă, zăcășeală, zăcășie, (prin Moldova) bănat, (Transilvania) dîcă, (prin Banat și Olt.) inat, (Moldova) poxie, (învechit) patos, răpștire, rîvnire, zavistie, zavistnicie, (familial) boală. (Simte o pornire nestăpînită pe...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PORNIRE: PORNÍRE, porniri, substantiv feminin I. Acțiunea de a (se) porni. 1. Plecare (spre o țintă). Îl întîmpină în pragul ușei cerșitoarea căreia îi dăduse el un ban de pomană, înainte de pornirea lui de acasă. CREANGĂ, P. 213. La pornirea lui Florescu din Constantinopol... mi-a remis mie un pachet. GHICA, A. 673. 2. Punere în mișcare (a unui lucru); punere în funcțiune (a unei mașini, a unui mecanism). Mărfarul spre Brăila e pregătit. Peste, opt minute se dă semnalul de pornire. vezi limba română decembrie 1950, 141. II. figurat 1. Impuls, îndemn, imbold; prin extensie avînt, elan. Ca și Gogol, într-o pornire de drăgăstos necaz, aș sfîrși și eu zicînd: «Dracul să vă ia, cîmpiilor, că mult sînteți frumoase!». ODOBESCU, S. III 20. Cum să rezist pornirii inimii mele? ALECSANDRI, T. 1369. Gingașa copilă se simți pătrunsă și înfiorată de o faptă la care o împinsese o pornire furioasă de gelozie. NEGRUZZI, S. I 23. 2. Înclinare, predispoziție, tendință. în zadar maică.-sa căuta să stîmpere pornirile lui învăpăiate. GANE, N. II 62. Pierd măsura timpului de îndată ce rămîn pe voia slobodă a pornirilor mele de sălbatec, cînd adică, biruit de dragostea neînfrînată a singurătății, îmi șterg urma dintre oameni. HOGAȘ, M. N. 63. Cînd vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vînează și cîștigul fără muncă... Da, cîștigul fără muncă, iată singura pornire. EMINESCU, O. I 151. 3. Patimă; înverșunare. Chiar voi, judecind cinstit și fără pornire, îmi veți da dreptate și mă veți aproba. REBREANU, R. S. 121. 4. (Învechit) Violență, furie. Acolo un crac de munte se dezbină cu pornire, Prăvălindu-se cu vuiet în talazul răzvrătit. NEGRUZZI, S. II 6. S-au rădicat o furtună... cu atita pornire, încît pe loc s-o rupt funia. DRĂGHICI, R. 25. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pornire: porníre forme Acțiunea de a porni, plecare, purcedere: pornirea uneĭ armate. Aplicațiune, deprindere, apucăturĭ: pornire rea, pornirĭ rele. Avînt, furie, transport, pasiune: în pornirea dragostiĭ ( vezi brio). Ură: are o pornire contra luĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PORNIRE: PORNÍRE, porniri, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) porni și rezultatul ei; plecare. 2. Impuls, îndemn, imbold; prin extensie avânt, elan. 3. Înclinare, predispoziție, tendință. 4. Patimă; înverșunare (împotriva cuiva). – vezi porni. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PORNIRE: PORNÍRE, porniri, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) porni și rezultatul ei; plecare. 2. Impuls, îndemn, imbold; prin extensie avânt, elan. 3. Înclinare, predispoziție, tendință. 4. Patimă; înverșunare (împotriva cuiva). – vezi porni. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PORNIRE: PORNÍRE pornirei forme 1) vezi A PORNI și A SE PORNI. 2) Impuls intern ce îndeamnă la o acțiune. pornire sufletească. 3) Înverșunare a unei persoane contra alteia. /v. a (se) porni Forme diferite ale cuvantului pornire: pornirei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pornire: porníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat pornírii; (plecări, impulsuri, predispoziții) plural porníri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pornire: porníre substantiv feminin, genitiv dativ articulat pornírii; (plecări, impulsuri, predispoziții) plural porníri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PORNIRE' pornăritúrăPORNEÁLĂPORNEIUPORNÍPORNÍREPORNÍTPORNITÓRPORNITÚRĂPÓRNO |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pornire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pornire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Pornire noastră are loc în zori. După pornire lui acolo. E gata de pornire. Pornire unei mașini. Înainte de pornire vijeliei. Pornire de a face ceva util. Pornire pentru o acțiune. Pornire specifică tinereții. Și-a demonstrat din plin pornire pentru. Pornire de a exagera. Ce e pornire asta neîmblînzită între voi? 12. Simte o vizibilă pornire față de el. Simte o pornire nestăpînită pe. Pornire noastră are loc în zori. E gata de pornire. PORNÍRE pornirei forme 1 vezi A PORNI și A SE PORNI. Pornire sufletească. |
GRAMATICA cuvântului pornire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pornire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pornire poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pornire? Vezi cuvântul pornire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pornire?[ por-ni-re ] Se pare că cuvântul pornire are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pornire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma mica burghezie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pornire are forma: porníri
