 | as |
|
| Pomelnic [ po-mel-nic ] VEZI SINONIME PENTRU pomelnic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pomelnic în mai multe dicționareDefinițiile pentru pomelnic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POMELNIC: POMÉLNIC, pomelnice, substantiv neutru 1. Listă cu numele persoanelor, decedate sau în viață, pe care le pomenește preotul în slujbe și rugăciuni. Dădură toți pomelnice pentru sănătate, ajutor și izbăvire de sabia dușmană și, de fiecare suflet pomenit, puseră pe pomelnic cîte o firfirică. GALACTION, O. I 278. Nici într-o monastire a Moldovei nu ni s-a întimplat a găsi portretul lui Ion-vodă sau numele său înscris în verb reflexiv:eun pomelnic. HASDEU, I. vezi 39. Ce-ți mai trebuie știubeie dă-mi-le ca sărindari, te-oi pune la pomelnic. CONTEMPORANUL, VIII 99. ♦ (Învechit) Pomenire, amintire. Pomelnicul acestor doi frați [din legenda cucului]. MARIAN, O. I 8. 2. (Ironic) Expunere plictisitoare, înșirare lungă și amănunțită de vorbe, de nume etc.; litanie. Iar o să înceapă cu pomelnicul. ALECSANDRI, T. 255. M-apucai să-ți fac pomelnic de poeți ce-au răposat. BOLLIAC, O. 119. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POMELNIC: POMÉLNIC, pomelnice, substantiv neutru 1. Listă cu numele persoanelor, în viață sau decedate, pe care le pomenește preotul în timpul efectuării unor slujbe religioase sau în unele rugăciuni. 2. (familial sau ironic) Listă sau enumerare lungă de nume; prin extensie înșiruire plictisitoare de vorbe, de fapte etc. – Din limba slavă (veche) pomĕnĩnikŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POMELNIC: POMÉLNIC, pomelnice, substantiv neutru 1. Listă cu numele persoanelor, în viață sau decedate, pe care le pomenește preotul la slujbe sau în rugăciuni. 2. (familial sau ironic) Listă sau enumerare lungă de nume; prin extensie înșiruire plictisitoare de vorbe, de fapte etc. – Din limba slavă (veche) pomĕnĭnikŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POMELNIC: POMÉLNIC pomelnicce n. 1) termen bisericesc Listă în care sunt introduse numele unor persoane pentru a fi pomenite în timpul slujbei religioase. 2) iron. Înșirare lungă și plictisitoare (de nume, date, fapte etc.). /<sl. pomĕniniku Forme diferite ale cuvantului pomelnic: pomelnicce Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pomelnic: pomélnic și (vechĭ) -énic n., plural e (vechea slavă pomĭenĭnikŭ, înmormîntare; limba bulgară sîrb. pomenik, pomelnic). Listă de numele morților pe care preutu trebuĭe să-ĭ pomenească la rugăcĭune. figurat Iron. Listă lungă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pomelnic: pomelnic n. 1. registru mortuar; 2. listă de numele persoanelor ce preotul cată să le pomenească în rugăciunile sale; 3. fam. listă lungă. [Vechiu-rom. pomenic = slava POMINIKŬ, înmormântare]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru pomelnic: pomelnic, pomelnice substantiv neutru 1. (argoul lumii interlope) cazier judiciar; antecedente penale. 2. înșiruire plictisitoare de vorbe, fapte etc. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pomelnic: pomelnic substantiv verbal AMINTIRE. POMENIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pomelnic: pomélnic substantiv neutru, plural pomélnice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pomelnic: pomélnic substantiv neutru, plural pomélnice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'POMELNIC' POMBÉpomcíșpomeánăpomélăPOMÉLNICPOMELOPOMENEÁLĂPOMENEÁTĂPOMENÉTĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pomelnic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pomelnic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii POMÉLNIC pomelnicce n. |
GRAMATICA cuvântului pomelnic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pomelnic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pomelnic poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pomelnic? Vezi cuvântul pomelnic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pomelnic?[ po-mel-nic ] Se pare că cuvântul pomelnic are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL pomelnic Inţelegi mai uşor cuvântul pomelnic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexePomenic = slava POMINIKŬ, înmormântare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pomelnic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Silabă deschisă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pomelnic are forma: pomélnice
